În 2002 au continuat cercetările arheologice de la Tropaeum Traiani, Adamclisi, atât în oraşul roman cât şi în afara acestuia, pe platoul de est din faţa cetăţii, în aşezarea getică şi în anexa fortificată. În interiorul oraşului, cercetările s-au concentrat la sud de basilica D (cunoscută în literatura de specialitate şi ca basilica cu transept), în vederea precizării planului şi a etapelor de construcţie atâ...t ale monumentului, cât şi ale anexelor acestuia. Basilica D În vederea continuării cercetărilor de la basilica D ("cu transept"), ca şi a clarificării situaţiei clădirilor anexe din partea de sud a basilicii, în campania din 2002 s-au deschis mai multe casete şi secţiuni. Un alt obiectiv a fost redeschiderea unor casete şi secţiuni, în vederea efectuării măsurătorilor întreprinse de către arh. dr. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, pentru realizarea unui plan actualizat al basilicii. A fost redeschisă caseta C8, în vederea re-dezvelirii pilelor de hypocaust. Mai întâi a fost desfăcută jumătatea de nord a casetei, pe dimensiunile 6,30 x 1,40 m, ajungându-se până la o adâncime maximă de -1,93 m, unde au apărut pilele menţionate mai sus. Lăsându-se un martor de 0,70 m, jumătatea de sud a fost redeschisă pe dimensiunile 3,70 x 1,90 m, ajungându-se până la adâncimea maximă de -1,49 m. În cursul redeschiderii respectivei casete, a fost descoperită o monedă de bronz (la adâncimea -1,15 m). S-au continuat cercetările în exteriorul basilicii, în partea de sud. Astfel, în partea de sud a S 8' şi SE, s-a continuat cercetarea în vederea clarificării situaţiei clădirii anexe, apărută în campania din 2001. În S 8', la o adâncime de -0,60 m, a apărut un nivel de călcare în colţul de sud-est al secţiunii. S-a mai observat că în partea de sud a celor două secţiuni, zidul identificat în partea de sud a SE nu se continuă în S 8'. În schimb, la adâncimea -1,02 m, în SE, a apărut un alt nivel de călcare, având în componenţă fragmente ceramice, urme de arsură şi bucăţi de mortar. În aceeaşi secţiune, la intersecţia zidurilor, a apărut o groapă, căreia, în stadiul actual al cercetărilor, nu i se poate preciza destinaţia. Interpretarea cea mai plauzibilă ar fi cea a unei gropi pentru un par de lemn, ulterior folosit drept colţ pentru cele două ziduri. După desfiinţarea martorului dintre S8' şi SE, sub pavajul descoperit în campania din septembrie 2000, a apărut un nou pavaj, format din cărămizi, corespondent unui zid circular, orientat spre est. La această dată, nu se pot emite ipoteze asupra naturii acestui zid (absidă, depozit?). Pentru clarificarea situaţiei au fost realizate o serie de noi secţiuni paralele, orientate nord-sud, în aceeaşi zonă: S14, la est de S8'-SE, S15, la vest de S8'-SE, S16 şi S17, ambele la est de S8'-SE. În S14, s-a ajuns până la o adâncime maximă de -1,50 m. După un prim nivel de dărâmătură, prezent imediat sub stratul vegetal, la h - 85 s-a conturat un posibil zid, care îl continuă pe cel din SE, cu orientarea E-V. La adâncimea -1,06 m, lângă zid, în partea de sud, a apărut un nivel de călcare (podea de lut galben). De altfel, în partea de sud a secţiunii avem de-a face cu două niveluri de călcare: cel deja menţionat şi unul ulterior, format din pământ cenuşiu bine tasat, care se regăseşte în colţul de sud-vest, imediat sub stratul vegetal. Ambele niveluri se opresc la zidul menţionat mai sus (de la adâncimea -85 m), nemaifiind identificabile la nord de acesta. În S 15, imediat sub stratul vegetal, există un nivel de dărâmătură identificabil până la adâncimea maximă la care s-a ajuns (-0,58 m). Rămâne ca în campaniile viitoare să se continue cercetarea în această secţiune, pentru clarificarea situaţiei prezente în S 8'-SE (problema dalajului şi a clădirii absidate identificate acolo). În S 16, sub stratul vegetal, s-a intrat într-un nivel de dărâmătură, care continuă până la adâncimea maximă la care s-a ajuns (-0,39 m). În S 17, pe întreg cuprinsul secţiunii, există un nivel de dărâmătură, iar la adâncimea -0,66 m, a apărut un nivel de călcare, format din pământ cenuşiu. Urmează ca în campaniile următoare să se ajungă la o clarificare a situaţiei existente în zona de la sud de basilică. În interiorul basilicii D, au fost deschise o serie de noi casete. În atrium, a fost deschisă o casetă, C26, având dimensiunile 4 x 2 m şi orientare N - S. La adâncimea de -0,86 m, a apărut un cuptor pentru ceramică, identificabil până la o adâncime de -0,90 m şi având un diametru de 76 cm. În cuptor, a fost descoperit un fragment ceramic aparţinând perioadei romane timpurii. În aceeaşi casetă, au mai fost descoperite două monede din bronz, la adâncimile de -0,60 şi respectiv -0,80 m. La intrarea în atrium, s-a deschis o altă casetă, C 27, având orientarea N-S şi dimensiunile 2 x 1 m, cu scopul de a verifica dacă canalul din S 12F (partea de est) se continuă spre nord. Ipoteza nu s-a confirmat, chiar dacă s-a ajuns până la adâncimea de -0,47 m; cu toate acestea, a apărut un nivel de călcare, imediat sub stratul vegetal. În interiorul basilicii, lângă transept în partea de sud, a fost realizată o casetă de 1,50 x 1,50 m. S-a ajuns până la o adâncime de -0,72 m, unde a apărut un nivel de mortar bine păstrat. Acest nivel este probabil contemporan cu cel descoperit în campania din 2001, în C 11, C 12, C 14 şi C 4A. La sud de absida basilicii D a fost deschisă C 29, cu orientarea N-S şi dimensiunile 4 x 2 m, ajungându-se până la adâncimea de -0,61 m, urmând a se continua cercetarea şi în campaniile viitoare. În aceeaşi zonă au mai fost deschise două casete, la sud de C 29, denumite C 30 şi C 31, cu dimensiunile de 2,85 x 1,75 m (C 30) şi 3 x 2,50 m (C 31), orientate E - V (C 30) şi N - S (C 31). În C 30, s-a ajuns până la adâncimea de -0,85 m, în vreme ce în C 31 s-a ajuns până la adâncimea maximă de -0,45 m, unde a apărut un nivel de dărâmătură, probabil provenită din zidul aflat în profilul de est al S 14 şi C 29. Apropierea sfârşitului campaniei nu a permis continuarea cercetărilor, care vor fi reluate în campaniile viitoare. De asemenea, a fost efectuat un sondaj în colţul de est al absidei de sud, având dimensiunile 1,90 x 1,35 m, orientat E - V şi în care s-a ajuns până la o adâncime de -1,90 m. La adâncimea -1,60 m, a fost descoperit un fragment de statuetă din ceramică, reprezentând un cap de divinitate (Mithras sau, mai probabil, Sabazios). În partea de est a C 11, s-a trecut la adâncire în vederea curăţării pilelor de hypocaust identificate într-o campanie anterioară. Cu această ocazie, la adâncimea de -1,20 m, a mai fost descoperită o monedă de bronz. De altfel, s-a mai efectuat curăţenie pe întreg cuprinsul basilicii D, în vederea măsurătorilor întreprinse de arh. dr. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, ca de exemplu în S 1 şi S 7. Tot acum, în absida basilicii D au fost descoperite 38 de tesserae, ca şi câteva monede: în C21 suprafaţă, o monedă de bronz (passim); pe zidul de sud al atrium-ului basilicii, o monedă de bronz (passim), în anexa sud, o monedă de bronz (passim), iar în colţul de nord-vest al narthex-ului, un fragment de opaiţ cu ştampila fabricantului (FLAVI). Au mai fost desfiinţaţi martorii dintre S 8'- SE, S 2 - S 3, S 10 – S 13, C 29 – S 10, C 29 – S 13. În sectorul B, s-a trecut la realizarea unei secţiuni, S 1 (20-29), având dimensiunile 12 x 3 m şi orientare N - S, în vederea verificării cercetărilor geomagnetice întreprinse de ing. Florin Scurtu, în septembrie 2001. S-a ajuns până la o adâncime de -0,28 m şi s-au descoperit ziduri deja identificate cu ajutorul cercetărilor geomagnetice. De asemenea, a fost descoperită o monedă (passim) în această secţiune. Au fost efectuate şi o serie de periegheze, ca de exemplu în zona pădurii de la Şipote, în zona apeductului identificat în campania din septembrie 2000, ca şi pe valea dintre localităţile Şipote şi Zorile. Din păcate, nu au mai apărut şi alte urme de locuire. De asemenea, s-a efectuat o nouă periegheză pe platoul de la vest de cetate, în zona basilicii extra muros, care a confirmat prezenţa unei arii de locuire extraurbane, încă din epocă romană timpurie. A mai fost efectuată o periegheză pe dealurile de la sud de cetate, în zona necropolei romane, pentru identificarea urmelor de locuire prezente în fotografia aeriană executată în 1993. Acestea nu s-au confirmat, în schimb, au fost descoperite fragmente de cărămidă romană, fragmente ceramice de factură getică şi romane timpurii, ca şi un posibil tumul. O ultimă periegheză a fost efectuată în zona "Fabricii de diatomită", pentru a realiza fotografii ale sitului, în vederea prezentării unui curs de arheologie istorică la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. În acelaşi scop, a fost fotografiată şi clădirea fostului IAS, aflată într-o stare avansată de degradare. Pe durata cercetărilor, a fost descoperit un număr de 20 de monede, atât in situ, cât şi passim, ultimele în cursul perieghezelor efectuate. În decursul campaniei, s-a realizat o colaborare fructuoasă cu două echipe interdisciplinare: una internaţională condusă de dr. Linda Ellis de la San Francisco University şi una având componenţă românească, organizată de Dan Ştefan, student FIB, cu ajutorul cărora s-au realizat cercetări de teren şi înregistrări topometrice GSM/GIS, în zona "Fabrica de diatomită", unde a fost de altfel identificat şi cercetat un cuptor de mari dimensiuni (cca. 4 m), pe Valea Urluii (periegheză), la cariera de piatră de la Deleni, pe panta dealului dinspre Zorile, în zona mănăstirii Sfântului Andrei, în perimetrul satului Abrud, la cimitirul turcesc dintre Adamclisi şi Abrud şi în zona cişmelelor de la Şipote. De asemenea, în septembrie 2002 au fost efectuate cercetări de teren în zona localităţii Rasova - punctul Gura Lupilor, unde fuseseră identificate anterior fragmente ceramice aparţinând epocii medievale timpurii. Cu această ocazie, a fost identificat un posibil sit - în zona viilor de la Gura Lupilor, la circa 1 km de şosea, pe deal, unde au fost descoperite fragmente ceramice de factură getică, romane timpurii, romano-bizantine şi medievale timpurii. Probabil în campania viitoare se va efectua un sondaj, în vederea clarificării situaţiei. Arhitectura Cercetările din campania întreprinsă în acest an au avut ca scop realizarea unei interpretări a fazelor depistate până acum în viaţa monumentului, în măsură să unifice rezultatele observaţiilor efectuate prin sondaje parţiale. Acest lucru a fost posibil prin corelarea tuturor observaţiilor legate de stratigrafia zonei cu aspectele observabile asupra zidurilor (fundaţiilor), pavajelor şi a altor elemente constructive. O problemă importantă este stabilirea fazelor de existenţă ale basilicii însăşi, sub forma numită "cu transept". S-a putut constata, prin unificarea criteriilor de nivelment arhitectural, că pavajul din dale mari de calcar păstrate sporadic în nava centrală şi, pe alocuri, în navele laterale reprezintă ultima fază importantă de funcţionare a basilicii. Înţelegem prin aceasta că faza cu pavaj din dale este legată de forma de plan decodată in situ încă înainte de reluarea cercetărilor în această zonă. Argumentul care stă la baza acestei interpretări este poziţia pavajului în raport cu fundaţiile basilicii: nivelul de aşezare al suprafeţelor de poză ale dalelor care formează pavajul în nava principală şi, parţial, în transept, corespunde cu nivelul suprafeţei superioare a fundaţiilor. Un detaliu semnificativ observabil pe câteva dintre plintele - stilobat ale şirului de coloane care forma aliniamentul nordic al navei principale întăreşte şi nuanţează arhitectural această concluzie: plintele-socluri prezintă profilaturi de susţinere ale pavajului. În legătură cu această fază de funcţionare a basilicii se poate afirma că este contemporană cu atrium-ul în faza corespunzătoare pavajului său de cărămidă. Există unele indicii care sugerează existenţa unei faze de funcţionare anterioare, în care criteriile planimetriei nu diferă în punctele esenţiale cu ale fazei sumar descrisă anterior. Fortificaţia anexă Cercetarea a constat în practicarea a trei secţiuni orientate E - V: S 1, 5 x 2 m, S 2, 7,50 x 2 m, la 6 m nord de S 1; S 3, de 9 x 2 m, la 7 m nord de S 2 şi un sondaj, S 4, de 2,25 x 1 m, la sud de dereaua ce vine de la Cişmele. De asemenea, au mai fost realizate cercetări de teren împreună cu echipa americană condusă de dr. Linda Ellis de la San Francisco University, în punctele Deleni-carieră, Abrud, latura de sud-vest a satului Adamclisi, Fabrica de diatomită şi zona Mănăstirii Sf. Andrei. În urma cercetărilor din zona fortificaţiei anexă, se confirmă demantelarea masivă, atât a anexei fortificate, cât şi a cetăţii în epoca medieval-timpurie. Apoi, se confirmă locuirea medieval-timpurie în zona turnului T 1, prin zidurile identificate în S 2 şi S 3. Este posibil ca toate construcţiile, cea identificată anul acesta în S 3 şi mai ales cea identificată anterior între T 3 şi T 4, să fi avut rol militar; nu este vorba numai de vârfurile de săgeată descoperite anul acesta, ci şi de caracteristicile construcţiei dintre T 3 şi T 4. După datele acumulate anul acesta, se poate emite ipoteza că T 1 este un turn în formă de potcoavă, cu adâncimea frontului de 14 m şi diametrul de cca. 10 m. Platou Est Campania de săpături arheologice desfăşurată în anul 2002 pe Platoul Est din cadrul rezervaţiei arheologice Tropaeum Traiani a avut câteva obiective principale: - precizarea contextului arheologic al descoperirilor din anii anteriori (2000 şi 2001); - stabilirea perimetrului aşezării preistorice; - precizarea stratigrafiei de pe Platoul Est; - iniţierea unor cercetări multidisciplinare pe Platoul Est. Elementul central l-a constituit completarea excavaţiei începute în anii anteriori. Cu această ocazie forma şi dimensiunile gropii identificate încă din 2000, ca şi modalitatea de amenajare a acesteia au fost mai bine precizate. Contrar ipotezei anterioare, care lua în considerare existenţa unei locuinţe cu mai multe faze de locuire, concluziile extrase din campania acestui an sunt următoarele: - complexul identificat în secţiunile V şi VI (precum şi în martorul dintre acestea) reprezintă o groapă cu depuneri sacrificiale (plante, segmente de animale, ceramică); - datarea acestei gropi este, după inventarul identificat, la nivelul culturii Coslogeni şi trebuie semnalat faptul că în acest complex au fost identificate oase ce proveneau într-o proporţie de 30% de la cai (încă nu s-a stabilit numărul de indivizi ce pot fi identificaţi); - inventarul ceramic este compus exclusiv din vase mari, de provizii. Lucrări de conservare primară: În cartierul cercetat de Mihai Sânpetru şi publicat în Oraşe şi cetăţi romane târzii la Dunărea de Jos (Bucureşti, 1994), sector D, au fost efectuate lucrări de conservare primară de către firma Deprom din Constanţa.