Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Ciugudean | Horia | responsabil | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
Inel | Constantin | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
În perioada 9-23 iulie 2002, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia a întreprins cercetări arheologice în localitatea Almaşu Mare, jud. Alba, punctul "La Cruce" (autorizaţia de săpătură nr. 8/10.06.2002). În aceasta zonă se află o necropolă tumulară1 numărând cinci tumuli, dintre care in anul precedent a început cercetarea tumulului 1, având un diametru de cca. 12 m. În campania anului 2002 s-a trecut la de...montarea mantalei de piatră din jumătatea sudică a movilei, păstrându-se un martor stratigrafic transversal, pe direcţia E - V, cu o lăţime de 0,50 m. S-a putut observa cum mantaua de piatră se îngroşa pe măsură ce se avansa spre zona centrală a tumulului, de la unul sau două straturi de piatră la periferie, ajungându-se în zona centrală la 5-6 straturi succesive de bolovani, de dimensiuni variabile. Se confirma observaţia făcuta în anul precedent şi anume utilizarea a două tipuri de piatră, de origine diferită: bolovani de râu, în asociere cu o rocă locală, puternic mineralizată, care se regăseşte în compoziţia straturilor geologice superficiale din zona necropolei. O descoperire interesantă o reprezintă cele trei piese litice prelucrate care au fost găsite printre bolovanii care intrau în compunerea mantalei. Este vorba de o râşniţă de formă rectangulară, la care se adaugă două mojare având câte o concavitate de formă circulară în partea centrala. Depunerea lor în mantaua tumulului şi ne referim în special la cele doua mojare, ar putea fi interpretată ca un indiciu privind practicarea unor operaţii de măcinare primitivă a minereului extras în zona, în perioada de debut a epocii bronzului. După înlăturarea mantalei, s-a ajuns la o depunere de sol de culoare brun-roşcată în care a fost descoperit, aproape de zona centrală a tumulului, (adâncime: -1,35 m faţă de vârful actual al tumulului), un mormânt de inhumaţie (notat M 1). Scheletul era aşezat în poziţie chircită, culcat pe partea stângă şi orientat E - V, fiind marcat de o amenajare de pietre, care înconjura şi acoperea parţial scheletul. Pământul pe care a fost depus defunctul păstrează slabe urme de arsură, câteva bucăţi de cărbune fiind descoperite în diverse zone ale corpului (cap, piept, braţe). La mică distanţă de picioarele scheletului au fost puse în evidenţă 4 oase lungi, depuse în cruce, două câte două, care aparţin unui animal (specia n-a fost deocamdată determinată), ele reprezentând probabil o ofrandă de carne. Nici după demontarea scheletului nu au mai apărut alte piese de inventar funerar. În campania anului viitor se va continua cercetarea tumulului 1, prin degajarea jumătăţii de nord, în care ar putea exista şi alte morminte, după cum s-a putut constata şi în alte necropole tumulare din Munţii Trascăului2.