Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Covacef | Zaharia | responsabil sector | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Dobrinescu | Cătălin | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa | |
Florescu | Radu | responsabil | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Matei | Cristian | responsabil sector | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Miron | Costin | responsabil sector | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
Opriş | Ioan Carol | responsabil sector | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Pinter | Zeno-Karl | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie | |
Ţiplic | Ioan Marian | responsabil sector | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
În campania anului 2003 au fost continuate lucrările la secţiunile magistralei I (S 1 şi S 2) deschise în anul 2001 şi a fost continuată magistrala stratigrafică, deschizându-se o nouă secţiune S 3 (20 x 2 m). Totodată, prin continuarea lucrărilor la S1 s-a ajuns la nivelul bizantin din care au fost puse în evidenţă fundaţiile unei construcţii din care au rezultat obiecte ceramice şi din sticlă, precum şi mon...ede, ultimele nefiind încă determinate. Materialul ceramic rezultat este caracteristic secolelor V-VI p. Chr. Tot acest nivel bizantin este căpăcuit de o nivelare peste care sunt suprapuse fundaţiile zidurilor dezvelite în campania 2001, iar într-o etapă ulterioară construirii acestora a avut loc şi construirea bordeiului B 1, ce a folosit ca perete de est paramentul unui zid. S-a mai putut constata că nivelul de construcţie a zidurilor Z 1 şi Z 2 a fost amenajat într-un strat cu materiale de secol VI, ceea ce indică ca şi perioadă de construcţie o perioadă ulterioară secolului al VI-lea. Sub fundaţia zidului Z 3 a fost descoperită o monedă, dar care încă nu fost determinată. În carourile 3-4 ale secţiunii S1 a fost dezvelit parţial şi o construcţie cu fundaţie din piatră nelegată cu mortar, ce se datează pe baza materialului arheologic descoperit în interiorul ei anterior secolului al VI-lea. În S 2 prin continuarea lucrărilor s-a descoperit în carourile 2-4 resturile unei construcţii cu tălpi de lemn, dublate de un rând de piatră, între aceste tălpi aflându-se o aglomerare de pietre ce pot proveni dintr-o demolare. Distrugerea acestei construcţii de mari dimensiuni a avut loc ca urmare a unor acţiuni violente, deoarece bârnele din lemn sunt carbonizate, iar cantitatea de cenuşă este foarte mare. Materialul ceramic descoperit în carourile 2-3 este caracteristic secolelor VIII-IX, fiind vorba de ceramică cenuşie, striată de tip Dridu B.