Au fost continuate săpăturile arheologice de la târgul Ştefăneşti. S-a reluat cercetarea în zona sudică a curţii bisericii "Cuvioasa Paraschiva", zonă unde primele prospecţiuni au fost făcute în anul 1993. Prima campanie pusese în evidenţă existenţa aici, a unor complexe arheologice datând din perioada culturii Cucuteni B, a 3 morminte de incineraţie de tip Corlăteni - Chişinău şi a mai multor complexe din peri...oada medievală (sec. XIV-XVII). În campania din anul 1995 au mai apărut încă 5 morminte intacte şi resturi de la alte 2 morminte deranjate, astfel, încât - până în prezent - se însumează 8 morminte descoperite in situ şi alte 2 distruse de amenajările medievale. Întrucât, în vechime, gropile de mormânt au fost săpate în cernoziom, nu s-au putut stabili contururile acestora, nici în plan şi nici în profil. Mormintele cele mai tipice sunt alcătuite din castroane ce au fost utilizate ca urne, în care s-au depus resturile cinerare, străchini folosite drept capac, ceşti şi străchini mici cu rol de ofrandă sau vase cu ofrande. În majoritate, vasele - din pastă cenuşie, neagră-cenuşie sau cărămizie - prezintă ornamentul în bandă de linii canelate, orizontale, ori, sunt complet lipsite de decor. În mod curent, la străchini, apar proeminenţe ascuţite, în formă de limbă sau plate. Ceştile, uneori cu toarta supraînălţată, prezintă umbo pe fund. Mormintele de incineraţie, ce aparţin unei necropole plane, sunt atribuite grupului cultural Corlăteni-Chişinău şi, după analogii, se încadrează în Hallstatt B.  În aceeaşi campanie s-au înregistrat importante descoperiri datând din perioada medievală. Astfel, a fost descoperită o vatră deschisă, circulară, alcătuită din lut şi cahle fragmentare. Vatra a fost construită în sec.XVII, foarte probabil în timpul zidirii bisericii, dar fragmentele de cahle utilizate au fost recuperate dintr-o construcţie mai veche, datând de la cumpăna veacurilor XIV-XV. Au mai fost scoase la lumină două gropi menajere, una care a avut această destinaţie la sfârşitul sec.XIV - prima jumătate a sec.XV şi cealaltă, având această funcţionalitate în sec.XVII, din umplutura cărora au fost recuperate cantităţi apreciabile de fragmente ceramice, oase de animale, obiecte din metal şi din os. Materialele sunt ilustrative pentru nivelul de viaţă a unei părţi, cel puţin, din membrii comunităţii ştefăneştene din perioada medievală.  Cu ocazia cercetărilor din anul 1995 s-a reperat şi limita sudică a cimitirului medieval, cele mai vechi morminte din această zonă datând din sec. XVI, legate fiind deci, de biserica mai veche ce a existat pe locul celei actuale, ale cărei urme au fost descoperite în campaniile 1992-1993. Inventarul mormintelor descoperite în campania în discuţie, constă din monede, cercei, nasturi globulari. Majoritatea indivizilor au fost aşezaţi în sicrie.  Se speră ca pe viitor, în măsura în care va fi posibilă, continuarea cercetărilor, să se completeze imaginea târgului Ştefăneşti şi să se evidenţieze rolul jucat de acesta, ca târg de pe valea Prutului, în evoluţia istorică a Ţării Moldovei.