Costeşti | Comuna: Orăştioara de Sus | Judeţ: Hunedoara | Punct: Blidaru - Pietroasa lui Solomon | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
1940
Anul cercetarii:
Perioade:
Protoistorie;
Epoci:
La Tène;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 90379.05 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Orăştioara de Sus
Localitate:
Costeşti
Punct:
Blidaru - Pietroasa lui Solomon
Localizare:
| 90379.05 |
Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bodó | Cristina | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Pescaru | Adriana | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Pescaru | Eugen | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Glodariu | Ioan | responsabil | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
La circa 200 m deasupra Pârâului Pietros, pe drumul ce duce spre Luncani, de la cetatea de pe înălţimea Blidaru, se află pintenul ce poartă numele "Pietroasa lui Solomon". Locul amenajat, se pare, încă din antichitate ca platou s-a pretat pentru diverse construcţii încă în perioada dacică.
Forma platoului uşor trapezoidal are dimensiunile de aproximativ 70 x 40 m; 806 m altitudine, Longitudine E 23009’52’’ Latitudine N 45039’40’’.
Descoperirea unui număr, oarecare, şase probabil, de plinte de calcar cu dimensiunea de 0,75 m diametru şi 0,42 m înălţime ne-a îndreptăţit să localizăm aici un sanctuar de tipul aliniamentelor.
Cercetarea sistematică, efectuată în anul 1986, a identificat zona cu construcţii antice şi locul de amplasare al sanctuarului. Plintele sale au fost demontate de-a lungul timpului cu ocazia lucrărilor agricole. Cu acest prilej a fost găsită o piatră, dar în poziţie secundară, având dimensiunile amintite ceea ce confirmă prezenţa unui edificiu de cult în apropierea cetăţii dacice de pe Blidaru.
Reluarea şi extinderea activităţii agricole pe platoul cu pricina a făcut, ca în anul 2000, să fie identificate şi scoase la suprafaţă, din două puncte diferite, încă trei plinte din calcar. Una din plintele păstrate în condiţii bune are diametru de 0,75 m şi grosimea variabilă între 0,28-0,33 m, (pare să fie ruptă pe jumătate!)
În aceste condiţii am procedat la realizarea a şapte secţiuni pentru delimitarea suprafeţei amplasării şi eventual a orientării sanctuarului.
S1 = 5 x 13 m; S2 = 3 x 15 m; S3 = 3 x 15 m; S4 = 4 x 14 m; S5 = 3 x 11 m; S6 = 3 x 14 m; S7 = 4 x 22 m.
În cazul tuturor secţiunilor, stratul vegetal are -0,20 -0,25 m adâncime şi a fost deranjat de lucrările agricole. După acest nivel apare stratul de pământ galben în care au fost practicate lentilele cu substrucţia plintelor sanctuarului.
În suprafaţa Secţiunii 1 sub nivelul vegetal la 0,25 m apare o plintă de calcar cu diametrul de 0,75 m şi două puncte cu îngrămădiri de piatră aparţinătoare substrucţiei a încă două plinte şi a căror diametru este de 0,90 m. Plinta P1 are înălţimea de 0,60 m. În corpul plintei sunt practicate patru orificii (probabil pentru manevrare) aproximativ în unghi de 900. Plinta a fost aşezată pe un strat de piatră, lespezi, ce a constituit fundaţia acesteia.
Încă două plinte sunt identificate în S2 lucrate în aceeaşi manieră ca prima. Distanţa de la Plinta 2 la Plinta 3 este de 4,40 m (din centru în centru). La mijloc, între cele două plinte, apare substrucţia de la o altă plintă demontată şi care este la distanţa de 2,20 m de la Plinta 2 şi cu un diametru de 90 cm. O altă lentilă apare în plan şi în profilul sud-vestic al Secţiunii 2 la cca. 6 m de la colţul de sud.
După secţionarea lentilei constatăm că baza ei se află la cca. -0,75/-0,80 m iar diametrul său era de 0,85-0,90 m.
Distanţa de la Plinta 3 la această lentilă este tot de 2,20 m; la fel ca şi până la Plinta 1 din S1, din aproximativ centrul lentilei.
Cele două plinte au grosimi diferite (probabil datorită arăturilor care au răzuit în timp din calcarul piesei), prima 0,48 m, iar cealaltă 0,58 m la care se adaugă grosimea substrucţiei.
Tot în S2 a fost surprinsă una din secţiunile din 1986.
În S3 apare din nou parte din secţiunea din 1986 precum şi 2 urme de lentile dar care merg destul de puţin în adâncime, astfel încât nu ştim dacă ele aparţin sau unor plinte. O altă substrucţie de piatră de formă aproape circulară, cu diametrul de 0,85 m, o găsim în S5 în colţul de nord-est al secţiunii - trasată în continuarea Secţiunii S2 după un martor de 1 m.
O altă urmă de lentilă a apărut în S4 în capătul de nord-vest al acesteia, dar care dispare după secţionare şi nu sunt identificate nici lespezile de piatră prezente în cazurile anterioare.
În restul secţiunilor nu a mai fost surprins nimic în afară de prezenţa pigmentului de cărbune în pământul galben, cu precădere în Secţiunea S7 între metrii 14 şi 18. La 1 m de colţul estic de la S1 şi 1,50 m de S2 am trasat o casetă de 1,50 x 1,50 m. În centrul ei a apărut o îngrămădire de piatră care după secţionare pe jumătate la 0,55 m adâncime în profil am identificat lespezi de la substrucţia unei plinte. Distanţa între extremele acestora este 0,90 m.
În spatele casei proprietarului (Jurj Ioan) de unde au fost scoase alte două plinte, cu dimensiunea de 0,58-0,60 m diametru şi 0,15-0,20 m grosime, am trasat încă o secţiune - S8 = 3 x 10 m orientată NNV - SSE. Stratul vegetal ca şi în cazurile anterioare este foarte subţire, de cca. 0,20 m, care îndepărtat fiind, în colţul vestic apare parte din lentila uneia din plinte.
Avem deci de a face cu încă un sanctuar, care ocupă o suprafaţă mai redusă şi cu alt tip de plinte faţă de forma celor cunoscute până în prezent.
În momentul de faţă putem vorbi de existenţa a două sanctuare aferente fortificaţiei de pe înălţimea Blidaru. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin