S-au efectuat săpături în mai multe zone ale aşezării, cu speranţa obţinerii unor date suplimentare despre dava de aici, în vederea definitivării primului volum monografic (rezultat a 17 campanii de cercetări). S-au identificat următoarele complexe: două bordeie (B.16, B.17), o locuinţă de suprafaţă (L.21) şi cinci gropi (GR.197-201). Ambele bordeie erau de formă ovală, cu poliţe şi trepte, cruţate la săpare, u...nele pentru dormit sau pentru aşezat obiecte, iar altele pentru coborât. Vom prezenta, succint, doar Bordeiul nr.17, care, deşi numai parţial săpat, a conţinut un bogat şi variat inventar. După părăsire, groapa bordeiului, cu deschiderea de circa 6,00 x 4,20 m şi adâncimea maximă de 1,00 m, a fost umplută cu deşeuri din alte gospodării şi pământ din jur, astfel încât, acum, nu se mai poate separa inventarul său de cel adăugat ulterior. În partea inferioară a bordeiului, între 0,60 - 1,00 m adâncime, s-au descoperit: o cantitate impresionantă de vase fragmentare şi de oase de animale, unele arse, multă vatră fragmentată, arsură, cenuşă, rare pietre, etc. Ca piese individuale vom menţiona: două figurine antropomorfe, un mâner de capac ornitomorf, mai multe vase şi piese din lut în miniatură, "fusaiole", un pumnal şi o fibulă fragmentară din fier, etc. S-a recoltat o cantitate apreciabilă de fragmente de vase, cu siguranţă de la peste 100 de exemplare, din care unele se vor întregi după epuizarea săpăturii, recipientele getice sunt de o mare varietate, modelate îndeosebi cu mâna, dar şi la roată: vase de provizii, borcane, ceşti-opaiţe, fructiere, căni, străchini, castronaşe, strecurători, boluri, urcior, etc. Importurile elenistice sunt reprezentate, îndeosebi, prin amfore elenistice, majoritatea de tipul Pseudocos, ca şi prin dopuri de argilă pentru ele. În umplutura gropii s-a găsit şi un fragment de calotă craniană umană. Pe baza ansamblului inventarului, bordeiul poate fi datat în prima jumătate a sec. I a.Chr. Din cadrul gropilor, vom aminti doar Groapa nr.199 (a = 0,45 m, D = 1,10 m); pe gură avea o aglomeraţie de pietre mari şi mijlocii, de râu, pe fund o jumătate de coroană de cerb, iar în umplutură numeroase fragmente de vase getice. Se poate data, probabil, în prima jumătate a sec. I a. Chr.    DATE ARHEOZOOLOGICE. Carmen Hrişcu, Institutul Român de Tracologie    Materialul osteologic animal a fost recoltat în campania din vara anului 1995, de pe o suprafaţă de 118 m.p. şi provine din două bordeie, trei gropi şi din stratul de cultură. Bordeiul nr.17, cu cel mai mare număr de resturi a fost săpat numai pe jumătate. Lotul faunistic depăşeşte o mie de resturi, dintre care peste şape sute provin de la specii identificate de mamifere, opt de la păsări şi două de la peşti. Procentul pieselor determinate care prezintă urme de arsură sau au fost calcinate se ridică la 9,15 %. Cele mai multe se găsesc în B 17. În general se constată o acumulare mai mare de oase în stratul de umplutură al bordeielor.  Speciile de mamifere domestice identificate sunt cele tipice: taurine, ovicaprine, porcine, cal, câine. Alături de acestea, cu frecvenţe relativ scăzute, mai apar specii de mamifere sălbatice: cerb, mistreţ, castor. În B 17 se află toate speciile menţionate.  În cadrul speciilor domestice, pe primul loc se află taurinele, urmate de ovicaprine şi porcine. Situaţia este valabilă pentru bordeie. În gropi diferenţele numerice dintre resturile de ovicaprine şi taurine sunt nesemnificative. În G 200 lipsesc ovicaprinele. În G 199 a fost descoperit un corn căzut de cerb, ce a aparţinut unui individ aflat în cel de-al cincilea an de viaţă. Animalele domestice erau crescute în special pentru diverse scopuri utilitare, dar şi ca furnizoare de carne.   Vânătoarea avea un evident caracter alimentar, speciile evidenţiate fiind comestibile.