Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
1990
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Templu;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Istria
Localitate:
Istria
Punct:
Cetate
Sector:
Bazilica Pârvan
Toponim:
Histria
Localizare:
| 62039.01 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Suceveanu | Alexandru | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Angelescu | Mircea Victor | responsabil sector | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Panaite | Adriana | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Bottez | Valentin Victor | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Principalul obiectiv al cercetării l-a constituit în continuare stabilirea relaţiei dintre basilică şi zidul de incintă (care în această zonă are un traseu puţin cunoscut), ştiut fiind că V. Pârvan vorbea despre "basilica creştină de pe zidul cetăţii" (vezi Pârvan, Histria VII). La aceasta se adaugă încercarea de a observa care este raportul dintre diferitele faze de construcţie ale incintei, care par să se suprapună începând cu acest punct şi până la extremitatea sa estică. Deoarece zona a fost afectată de o serie de cercetări pentru care nu avem nici un fel de documentaţie (V. Pârvan - sondaj început şi abandonat pentru latura sudică a incintei; M. Lambrino - sondaje identificate pe fotografia aeriană publicată în Les vases archaiques ïHistria cu sigla B) am pornit de la ideea că trebuie să rectangularizăm sondajul efectuat de M. Lambrino în interiorul basilicii, lângă zidul de incintă al cetăţii, pentru a putea obţine un profil general al întregului sector, încercând totodată să determinăm limitele acestui sondaj. Din păcate cercetarea arheologică din acest an nu a continuat în profunzime pentru a încerca să atingă adâncimea vechii săpături, în vederea determinării zonelor nederanjate ce pot în viitor să furnizeze date pentru stabilirea stratigrafiei şi cronologiei cetăţii în partea ei sudică.
Anul acesta principalul efort s-a îndreptat către problematica zidului de incintă. Constatarea anterioară că acesta pare să fi fost reparat la un moment dat - deoarece în acest punct s-a dezvelit un masiv de zidărie compactă (piatră legată cu pământ) de formă rectangulară care iese în afara traseului incintei, dar pare să fie construit în interiorul emplectonului s-a confirmat. Dimensiunile acestuia sunt L: 4 m şi l: 1 m. Peste el se află colţul de sud-vest al basilicii; lângă el a fost dezvelit un rest de zid orientat N - S, păstrat pe o lungime de 2 m şi cu înălţimea de 0,95 m, care prezintă atât asize de piatră legată cu mortar, cât şi asize de piatră legată cu pământ; mai mult, fundaţia lui este doar cu piatră fără liant. Nu putem preciza cărui edificiu îi aparţine acest zid; posibil să fie din zidul despărţitor al navei sudice a basilicii din prima fază de funcţionare a acesteia.
La vest de masivul de zidărie anterior menţionat incinta prezintă încă o situaţie interesantă; la sud de zidul posibil al navei basilicii, în emplecton, a fost identificat un zid din dale mari de calcar (dimensiuni 1,18 x 0,46 x 0,32 m) orientat N - S care stă tot pe emplecton (posibil prima fază a incintei romane târzii) şi pe care stă colţul basilicii. Este posibil ca acest zid să fi aparţinut unei porţi (poternă), care a funcţionat o scurtă perioadă de timp fiind apoi suprapusă de edificiul de cult creştin.
În ceea ce priveşte incinta propriu-zisă (porţiunea dezvelită anul acesta, este plasată la vest de basilică) am putut face următoarele observaţii: grosimea variază foarte mult (zidul a fost demantelat pentru alte construcţii - cetatea de la Vadu), în două puncte s-au putut identifica urme de parament interior (diferite ca structură, într-un loc, mai aproape de absidă piatră de şist, blochete de mărime medie şi un al doilea loc, lângă masivul de zidărie, dale de calcar de dimensiuni mari), iar în profunzime, până la nivelul la care s-a oprit săpătura anul acesta, se observă asize de piatră legată cu pământ şi o umplutură la baza zidului, în dreptul ultimei asize, de scoici pisate amestecate cu material ceramic foarte variat. De asemenea, s-a observat că pe toată lungimea zidului de incintă, ca şi peste masivul de zidărie, se află un strat de mortar uniform.
Dezvelirea şi curăţarea atentă a zidului de incintă ne-au permis identificarea clară a celor două faze constructive identificate încă din campania 2001 (faza B şi C). Săpătura efectuată în interiorul incintei în două camere conexe incintei a permis şi identificarea unei faze mai vechi (faza A). Pentru fiecare dintre aceste faze au fost identificate elemete de zidărie specifice (dimensiuni diferite ale blocurilor de piatră, urme ale barnelor de lemn transversale etc). Punctul de flexiune al incintei marcat pe planurile vechi ale sectorului a fost de asemenea curăţat şi a pus în evidenţă existenţa unui spaţiu de circulaţie care la un moment dat a fost pavat.
Continuarea spre vest a incintei a fost de asemenea urmărită şi s-a soldat cu observarea tehnicii constructive ale acestor faze. În exteriorul cetăţii am coborât până la nivelul pânzei de apă freatică care se află la cca. 0,1 m sub plinta fazei B. În interior a fost surprinsă suprapunerea celor două faze (B şi C) surprinzător de bine conservată. În extremitatea vestică a sectorului săpătura din 2002 a permis identificarea planimetrică a traseului fazei A care în acest punct coteşte brusc spre nord-vest pentru a se îndrepta spre zona Termelor, unde a şi fost identificată de săpăturile anterioare din acest sector.
Materialul ceramic din această campanie este foarte amestecat, de la arhaic până la roman târziu; deoarece zona cercetată a fost supusă mai multor cercetări nu putem deocamdată să schiţăm nici un fel de stratigrafie a zonei fiind obligaţi, deocamdată, să ne mărginim la observaţiile de cronologie pe care ni le oferă zidăria şi elementele de planimetrie ale diverselor etape constructive ale incintei. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
În Basilica Pârvan principalul obiectiv al cercetării l-a constituit în continuare stabilirea relaţiei dintre basilică şi zidul de incintă.