Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
1993
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Istria
Localitate:
Istria
Punct:
Cetate
Sector:
Zona sacră
Toponim:
Histria
Localizare:
| 62039.01 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Suceveanu | Alexandru | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Bîrzescu | Iulian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mărgineanu-Cârstoiu | Monica | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Apostol | Virgil | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Ţârlea | Alexandra Clara | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Bâlici | Ştefan | participant | Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" Bucureşti |
| Avram | Alexandru | responsabil sector | Université de Le Mans, France |
Raport:
Campania s-a desfăşurat în august 2002 şi a avut ca principal obiectiv continuarea săpăturilor în "groapa sacră" situată la est de templul Afroditei. În campaniile trecute găsisem aici un zid din pietre de calcar fasonate care lega pereţii opuşi ai stâncii de şist (zidul I). În 2002 am dezvelit un al doilea zid (zidul II), paralel cu primul şi care, la fel ca zidul I, uneşte pereţii abrupţi, pe alocuri aproape verticali ai acestei falii naturale. Zidul II prezintă aceeaşi tehnică constructivă, ortostaţi de calcar, şi este parţial distrus. Graţie secţiunilor de arhitectură realizate, s-a putut stabili o înălţime minimă a celor două ziduri. Unele blocuri s-au desprins din zid şi au fost găsite exact în locul unde căzuseră, iar zidul însuşi prezintă o înclinaţie remarcabilă, bine pusă în evidenţă de secţiunea de arhitectură.
În interiorul spaţiului cvasi-rectangular determinat de cele două ziduri paralele şi de pereţii stâncii s-a descoperit, exact pe fundul faliei, o imensă cantitate de fragmente amforice, majoritar thasiene. După toate aparenţele, este vorba de rămăşiţele unui depozit de amfore. Cele cîteva toarte ştampilate thasiene indică prima jumătate a secolului al IV-lea a. Chr. ca dată a acestui depozit. Sub rezerva unor viitoare descoperiri – în campania 2003 sperăm să degajăm în întregime "groapa sacră" – suntem înclinaţi să atribuim acestui complex un caracter votiv. Avem probabil a face cu un loc inaccesibil profanilor, un fel de abaton. Nu am găsit deocamdată analogii concludente din punct de vedere arheologic, însă la Olbia, ale cărei similitudini cultuale cu Histria sînt binecunoscute, s-au descoperit graffiti (secolele al V-lea, respectiv al IV-lea a. Chr.) menţionând, în zona sacră de vest, abata ale Afroditei (pluralul sugerează că existau cel puţin două).
Cercetările făcute la zidul II (pietrele căzute şi înclinaţia zidului) sugerează o distrugere cauzată de un cutremur. Tot ipoteza cutremurului a fost avansată de autorii cercetărilor mai vechi cu privire la distrugerea templului Afroditei în jurul anului 100 a.Chr. (sfîrşitul fazei III). Adăugăm observaţia că unele trepte din rîndul inferior al gradenelor de pe latura de est, cele orientate spre "groapa sacră", au fost şi ele afectate de eroziunea progresivă a stâncii de şist. În aceste condiţii putem avansa ipoteza că, în urma unui cutremur, templul a fost distrus, la fel ca amenajările din "groapa sacră", şi că pericolul ca templul să se prăbuşească va fi impus, cu ocazia refacerii zonei sacre (faza IV: cca. 100 - 48 a. Chr.), o nouă concepţie de amenajare a spaţiului. S-a renunţat astfel la "groapa sacră", astupată în acest moment (cele mai recente materiale databile s-au dovedit a fi, ca şi în campaniile trecute, ştampilele amforice rhodiene din perioada V, ante 108 a. Chr., şi cîteva fragmente ceramice cu decor în relief, care nu depăşesc sfîrşitul secolelui al II-lea a. Chr.). În aceste condiţii, treptele de pe latura de est a templului Afroditei îşi vor fi pierdut semnificaţia, dovadă faptul că au fost acoperite de un pavaj (observaţie formulată în timpul cercetărilor mai vechi). În schimb, a fost refăcută calea sacră, care suprapune vizibil umplutura gropii în sectorul de sud-est al acesteia.
În paralel cu cercetarea "gropii sacre", am efectuat săpături în suprafaţa A7, atingînd aici pe o largă arie stratul de arsură marcînd distrugerea zonei sacre de către Burebista (mijlocul secolului I a. Chr.). Cu ocazia demantelării unor ziduri romane timpurii, am descoperit cîteva spolii provenind de la monumente mai vechi, între care reţine atenţia un fragment de friză de marmură (secolul al IV-lea a. Chr.?) înfăţişînd doi lei în poziţie heraldică. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
În Zona sacră principalul obiectiv a fost continuarea săpăturilor în „groapa sacră” situată la est de templul Afroditei.