Cercetarea a avut ca obiectiv, descărcarea de sarcină arheologică a unui teren aflat în proprietatea SC MESSER ENERGO GAZ SRL DEVA - MINTIA, conf. C. F. nr. 101/a, nr. Topo 1. 1184/2-1188/1, 2. 1188/2/2-1190/2/3, 3. 1190/2/3/2, 1190/1/1-2, 1190/2/4, 1191/1-2 şi are o suprafaţă totală de 10 085 m2. Fabrica de acetilenă aflată în proprietatea firmei MESSER ENERGO GAZ este situată la poalele munţilor Poiana Ruscă,... pe malul stâng al Mureşului, la cca. 10 km vest de oraşul Deva. Din punct de vedere administrativ, este amplasată în intravilanul satului Mintia, pe strada Şantierului, nr. 1, com. Veţel, jud. Hunedoara. Terenul în cauză se învecinează la est cu Termocentrala Mintia, la vest cu satul Veţel, la sud–vest cu satul Herepeia în timp ce la nord se află DN7 (E68), Deva - Arad. De jur împrejurul incintei se regăsesc suprafeţe de teren exploatate agricol pe o distanţă de 150 m. Terenul destinat dezvoltării fabricii de acetilenă se află situat în incinta fabricii de acetilenă, fiind înconjurat de amenajări care ţin de acel obiectiv. În momentul începerii lucrărilor terenul era acoperit cu iarbă în cea mai mare parte. Cercetarea arheologică efectuată la acest obiectiv s-a desfăşurat în perioada 11 02 – 11 03 2002. Amplasamentul Fabricii de acetilenă fiind în proxima vecinătate a unui sit arheologic consacrat (aşezarea civilă de pe lângă castrul auxiliar Micia), considerăm că cercetările având ca scop eliberarea de sarcină arheologică s-au desfăşurat într-un sector al acestuia. Suprafaţa de teren a fost investigată parţial, prin trei secţiuni, numite de noi S1, S2 şi S3, ultimele două fiind amplasate perpendicular pe prima, de o parte şi de alta a ei. De asemenea a fost realizată şi o casetă de control stratigrafic C1 S1, cu dimensiunile de 20 x 2 m, a fost trasată pe direcţia NE - SV, în aşa fel încât să acopere o bună parte din lungimea viitoarei hale de producţie. Menţionăm că spre nord-est cercetarea nu s-a putut efectua datorită amenajărilor specifice procesului tehnologic de fabricare a acetilenei. Începând de la m 14 şi până la m 17 au fost scoase în evidenţă mai multe intervenţii moderne. Este vorba despre un canal din beton având scopul de a proteja conducte de apă şi de gaz precum şi cabluri electrice. Acesta este motivul pentru care suprafaţa descrisă nu a putut fi cercetată. De asemenea, stratigrafia peretelui sud-estic, de-a lungul ultimilor cca. 4 m a fost deranjată de groapa săpată pentru amplasarea unei conducte. Pe peretele nord-vestic, situaţia stratigrafică surprinsă se prezintă astfel: la suprafaţă se găseşte stratul de sol vegetal, de culoare neagră, străbătut de numeroase rădăcini, cu o grosime care variază între 0,10 şi 0,30 m, conţinând unele obiecte obişnuite vieţii cotidiene contemporane (cioburi de sticlă şi capacele unor recipiente de felul sticlelor pentru bere). Acesta suprapune un strat de pământ de culoare cenuşiu închis cu o grosime care variază între 0,10 şi 0,40 m, rezultat în urma unor amenajări în cadrul fabricii de acetilenă. Nivelul descris conţinea materiale de construcţii moderne şi se regăseşte numai pe lungimea ultimilor patru metri ai secţiunii, grosimea sa descrescând dinspre nord-vest spre sud-est. Stratul următor este reprezentat de un pământ lutos, de culoare de culoare maroniu deschis, conţinând puţine materiale provenind de la construcţia fabricii. El are o grosime care variază între 0,30 şi 0,40 m şi nu se regăseşte pe toată lungimea secţiunii, fiind surprins începând cu m 8. Stratul corespunzător depunerilor din epoca romană este brun închis la culoare şi nu foarte bogat în materiale arheologice. Ponderea cea mai mare între materialele găsite fiind deţinută de ceramică, de uz comun şi foarte fragmentată, materialele de construcţii găsindu-se în număr extrem de mic 5-6 bucăţi de cărămidă, ţiglă şi olane, foarte fragmentate. Oasele se găsesc, de asemenea, în număr foarte redus. Grosimea lui variază între 0,40 şi 1,20 m. Solul nederanjat de activitate umană este reprezentat de un pământ lutos, cu o culoare gălbuie. Acesta este străbătut de lentile de aluviuni (nisip şi pietriş). S2, cu dimensiunile de 8 x 2 m a fost amplasată, aşa cum am menţionat, perpendicular pe axul S1, la sud-est de prima, fiind orientată pe direcţia NE - SV. Situaţia stratigrafică a acestei secţiuni este următoarea: Sub nivelul vegetal, gros în medie de cca. 0,30 m, conţinând şi aici materiale moderne (sticle, dopuri, baterii electrice etc.), se găseşte stratul corespunzător depunerilor din epoca romană. El are culoare brun închis şi o grosime care variază între 0,40 şi 0,50 m. El suprapune un nivel având culoare brună, dar o nuanţă mai deschisă, cu o grosime de cca. 0,25 - 0,40 m. Stratul următor are aceeaşi culoare şi consistenţă cu cel de al doilea, grosimea sa variind între 0,20 şi 0,30 m. Toate cele trei straturi descrise mai sus conţineau fragmente ceramice specifice olăriei romane comune. Numărul lor fiind, totuşi, mult mai mic decât al celor aflate în S1. Materialele de construcţii lipsesc cu desăvârşire în S2 şi au fost surprinse puţine oase. Solul nederanjat de activitate umană este reprezentat de un pământ lutos de culoare galbenă. Menţionăm că primul metru al secţiunii nu a fost săpat datorită surprinderii în acea porţiune a unui cablu electric. În cel de al doilea metru, lutul de culoare galbenă a apărut la cca. -0,85 m de la suprafaţa solului, aceeaşi situaţie putând fi surprinsă şi pe peretele sud-vestic. S3, de asemenea perpendiculară pe axul primei secţiuni însă în partea nord-vestică a ei, are aceeaşi orientare şi aceleaşi dimensiuni ca şi precedenta. Situaţia stratigrafică se prezintă astfel: Primul strat, începând de la suprafaţa solului este cel vegetal. Are culoare neagră şi o grosime care variază între 0,20 şi 0,40 m şi conţine şi aici urme ale civilizaţiei contemporane. Urmează un strat de culoare maronie deschisă, corespunzător amenajării fabricii de acetilenă care conţine, de asemenea, materiale specifice acelei etape. El are o grosime de 0,15 – 0,30 m. Stratul corespunzător epocii romane are culoare brun închis şi o grosime medie de cca. 0,50 m. În afara ceramicii de uz comun, a puţinelor fragmente de materiale de construcţie şi oase, în această secţiune au fost descoperite şi câteva obiecte din metal. Este vorba despre un ac din bronz cu cap cilindric şi de două obiecte a căror utilitate nu o cunoaştem, unul din bronz şi unul din fier, ambele fragmentare şi extrem de corodate. Solul nederanjat de activitate umană este şi în acest loc acel pământ lutos, străbătut de lentile de nisip şi pietriş fin, aluvionar. În capătul nord-vestic al secţiunii a fost surprins, protejat de un rând de cărămizi, un cablu electric. C1 a furnizat următoarea stratigrafie: Sub nivelul vegetal, de culoare neagră, gros de cca. 0,30 m se găseşte solul ne deranjat de activitate umană, reprezentat de acel pământ lutos, de culoare galbenă, surprins în cele trei secţiuni. Materialul arheologic prelevat este specific civilizaţiei romane şi se datează în secolele II – III p. Chr. Apropierea terenului investigat de noi de antica Micia face ca prezenţa stratului de cultură să nu surprindă. Lipsa urmelor de construcţii pare să ne conducă spre ideea că în acest loc ar fi putut fi, în antichitate, un teren agricol sau unul viran. Totuşi, suprafaţa cercetată fiind prea mică, o concluzie definitivă în această direcţie ar fi hazardată.