În luna august 1995 s-au iniţiat primele cercetări arheologice din vatra istorică a oraşului Buzău, sub forma a două secţiuni cu rol informativ privind stratigrafia unor perimetre, considerate a deţine cele mai vechi urme de locuire umană.  Secţiunea I a fost trasată în punctul "Bazar" pe un teren viran, rezultat în urma demolării unor clădiri de secol XIX. Sub solul actual, reprezentat de un nive...l de moloz rezultat din demolări, au fost surprinse trei straturi de arsură, nisip şi moloz, care suprapuneau un pavaj din bolovani de râu ce se data în perioada interbelică, aşezat pe un pat de nisip şi fragmente de cărămizi. Sub acesta a fost determinat un strat gros de pământ, suprapus de nivelul de construcţie al clădirii de secol XIX, din care au fost recuperate fragmente ceramice şi obiecte din fier, datate larg la sfârşitul sec.XVIII şi începutul sec. XIX. Acest strat de depunere acoperea bolta semicirculară a unei pivniţe, construită din cărămizi de epocă, dispuse pe cant. Cheia de boltă era prăbuşită în interiorul pivniţei, interiorul acesteia nefiind cercetat în actuala campanie. Pe latura sa estică, pivniţa a fost parţial demantelată, în zona naşterii bolţii sale, cu ocazia săpării unui şanţ pentru o conductă de dejecţie din epoca contemporană. Elevaţia pivniţei era reprezentată de un perete de cărămidă, având un traseu semicircular. Sub nivelul de construcţie al pivniţei, reprezentat de un nivel de pământ galben amestecat cu mortar şi brun, au fost întâlnite niveluri groase de depuneri cu urme de incendiere, conţinând fragmente ceramice care se datează în veacul al XVII-lea sub acestea fiind surprins pământul viu.  Secţiunea II afost trasată în punctul "Biserica Greci" ("Negustori"), la aproximativ 100 de metri distanţă de punctul "Bazar".   Pe acest amplasament, la construirea unor blocuri de locuinţe, în anii '80, au fost descoperite mai multe morminte de înhumaţie medievale, fără a se fi efectuat o cercetare arheologică. Sub un strat de humus adus după terminarea construcţiei din perimetru, a fost descoperit un nivel de moloz aparţinând etapei de demolare a clădirilor din acest perimetru ca şi construcţiilor realizate aici. El suprapunea imediat pavajul din piatră de râu al unei străzi de sec.XX şi gardul din piatră al bisericii "Greci", ce are ca datare sec. XIX. La sud de acest gard au fost surprinse parţial două morminte de înhumaţie ce se datează în sec.XIX, dar din etape diferite. La nord de gardul bisericii, parţial suprapus de acesta, a fost descoperită o groapă menajeră de la începutul sec. XIX, iar la capătul nordic al secţiunii, o altă groapă conţinând fragmente ceramice din sec.XVII, ambele gropi fiind săpate până în pământul viu. Cel mai vechi nivel, suprapunând imediat pământul viu, este reprezentat de un humus de pădure, conţinând urme ale curăţării pădurii din acest perimetru prin incendiere. Groapa conţinând material ceramic din sec.XVII porneşte de la partea superioară a acestui humus şi datează astfel larg momentul curăţării pădurii, la sfârşitul sec. XVI sau începutul sec. XVII. În cele două puncte sondate arheologic nu a fost descoperit nici un fel de inventar ce s-ar putea data înainte de sec.XVII. Deşi atestarea documentară a Buzăului este de la sfârşitul sec.XIV, iar a bisericii "Greci", din vecinătatea secţiunii II, la sfârşitul sec.XVI, când la Buzău s-a stabilit o colonie de greci, deşi literatura istorică a atribuit permanent acestui perimetru statutul de vatră a târgului Buzău din sec.XIV, nu a fost determinat (deocamdată), nici un element arheologic care să confirme aceste presupuneri.  După sondarea şi a altor perimetre apropiate, în funcţie de rezultatele obţinute, se va trece în campaniile viitoare la o cercetare arheologică exhaustivă.