Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Andonie | Corneliu | Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I" | |
Apostol | Virgil | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Bănăseanu | Anca | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie | |
Cârligeanu | Andi | Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" Bucureşti | |
Damian | Oana | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Damian | Paul | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Eftimie | Ioana | Universitatea "Ovidius", Constanţa | |
Haită | Constantin | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Ioniţă | Vasile | Muzeul Bucovinei, Suceava | |
Mușter | Claudia | Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" Bucureşti | |
Oanea | Ovidiu | Universitatea "Ovidius", Constanţa | |
Stănică | Aurel | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea | |
Ştirbulescu | Christina | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Ţiculeanu | Gelu | Muzeul Bucovinei, Suceava | |
Vasile | Mihai | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Cercetările arheologice din cetatea bizantină situată în intravilanul locali tăţii Nufăru, desfăşurate în perioada aprilie-octombrie 2002, s-au concentrat în zona nordică a promontoriului pe care se desfăşoară aşezarea. Cu finanţare asigurată de Direcţia Arheologie din Ministerul Culturii şi Cultelor, prin intermediul IAB, de MNIR şi ICEM Tulcea, s-au realizat săpături cu caracter sistematic în punctul Trecer...e bac (= proprietatea Enache Şinghi) şi săpături de salvare, în vederea descărcării terenului de sarcină arheologică, pe proprietatea Adrian Petre. Au mai fost efectuate şi două săpături de salvare, cu finanţare privată, pe proprietăţile Mircea Lucian Dumitrescu şi Ilie Rubanschi. Planşa 85 Punctul Trecere bac La est de suprafaţa înglobând instalaţia portuară a cetăţii bizantine, descoperită în 19991, cu complexele adiacente ei2, la 2,3 m distanţă de limita degajată a zidului acesteia, surprins deja pe o lungime de 14,1 m, au fost trasate 3 secţiuni, numerotate în continuarea celor din campaniile trecute, S 6, S 7 şi S 8, orientate N - S, cu dimensiunile de 10 x 2 m, cu martori de pământ laţi de 2 m între ele, în vederea studierii a ceea ce credeam a fi pasajul unei porţi3. Reamintim că stratigrafia acestei zone a fost serios afectată de intervenţia abuzivă din 2000 a proprietarului terenului, prin utilizarea mijloacelor mecanice pentru decaparea pantei dealului la baza căruia a fost amenajat complexul instalaţiei portuare4, fiind distruse depunerile arheologice din zonă şi relaţiile dintre complexele adiacente (turnuri, locuinţe, morminte), privându-ne de observarea unor elemente legate de utilizarea spaţiului după ce instalaţia portuară nu a mai funcţionat. În partea de sud a secţiunilor apare stânca nativă, amenajată în trepte, depunerile arheologice înregistrându-se până la cota –2,5 m faţă de actualul nivel al solului, după intervenţia amintită. În ceea ce priveşte monumentul bizantin, descoperirea în secţiunile cercetate, la 1 m distanţă de stâncă spre nord, a unui zid orientat V - E, lat de 0,9 m, vizibil deocamdată doar pe înălţimea de 0,4 m. Spaţiul dintre zid şi stâncă fiind umplut cu pământ galben, ca şi în cazul zidului instalaţiei portuare, ridică numeroase semne de întrebare, la care sperăm că vom dobândi răspunsuri în campaniile viitoare. În schimb, săpăturile în S 6 şi S 7 au contribuit la completarea informaţiei privind necropola de inhumaţie creştină din zonă, reperată din 1999. Au fost cercetate parţial 17 morminte, cu scheletele în stadii diverse de conservare. Mormintele sunt orientate V - E, organizate în trei şiruri paralele. În general s-a practicat inhumarea individuală, în câteva cazuri fiind vorba probabil de reinhumări, existând un singur exemplu în care o inhumare a afectat un mormânt anterior. Unele morminte au gropile amenajate în stâncă sau în pământul galben lutos care o acoperă. Se înregistrează depunerea pe pat de pietre, delimitarea cu pietre, prezenţa unei amenajări din olane, urme de cărbune, precum şi un cui de fier, indiciu probabil al existenţei unui sicriu de lemn. Scheletele, parţial vizibile, deoarece porţiuni din ele sunt rămase în martorii de pământ ai secţiunilor, urmând a fi recuperate într-o campanie viitoare, apar întinse pe spate, cu craniile în poziţie normală sau aşezate fie pe partea dreaptă, fie pe cea stângă, cu braţele aşezate în diverse poziţii, cu picioarele întinse, uneori uşor deranjate. În cazurile în care s-a putut observa poziţia braţelor, s-au înregistrat două variante, cu ambele braţe încrucişate pe bazin şi cu ambele braţe încrucişate pe piept; 7 dintre morminte conţin inventar compus din: o piesă stamena devalorizată din prima jumătate a secolului XIII (Constantinopol - imitaţie "latină" cu modul mic de tip A), piese de podoabă, de cult şi accesorii vestimentare (piese spiralate din bronz, prinse eventual pe un văl, cercei din bronz, un colan din plăcuţe de argint şi bronz, o cruciuliţă de chihlimbar, mărgele de sticlă, os şi chihlimbar, un inel din bronz, brăţări de sticlă, năsturaşi globulari de bronz). Mormintele descoperite în 2002 se adaugă celor cercetate în campaniile 1999-20015; amplasarea, ritul şi ritualul, inventarul conţinut ne conduc la ideea că aceste complexe aparţin necropolei încadrate în secolele XI-XII, acoperind eventual şi începutul secolului XIII, localizată în punctul cel mai înalt al promontoriului nufărean (Piatră/km 104), necropolă care se extindea şi pe panta estică a acestuia6.
The archaeological investigations in the Byzantine fortress situated inside the locality of Nufăru, conducted between April and October 2002, focused on the north area of the promontory on which lies the settlement.
The archaeological material found in the layer and complexes (houses, pits and domestic areas) includes pottery, tiny artifacts and coins.