Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Apostol | Virgil | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Bâltâc | Adela | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Cleşiu | Sorin | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie | |
Damian | Paul | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Dima | Mihai | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Dincă | Marius | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie | |
Elefterescu | Dan | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi | |
Niculescu | Vlad | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Sectorul 1 – Thermae1 Obiectivele acestei campanii au fost surprinderea limitelor de sud, vest şi est ale edificiului termal, prin trasarea unor noi suprafeţe (la sud şi vest) precum şi în unele puncte deschise în campania precedentă. A fost extinsă cercetarea edificiului termal prin trasarea unor noi suprafeţe (C 12, C 13, precum şi lărgirea spre sud a C 6) spre sud şi vest, continuând totodată investigaţiil...e în secţiunile trasate în campaniile anterioare (C 9, C 10, C 11). Suprafeţele nou deschise nu au reuşit să surprindă aceste limite, din contră, au pus în evidenţă extinderea edificiului atât la sud, cât mai ales la vest. În C 12, suprafaţa nou deschisă spre sud a fost pusă în evidenţă o porţiune dintr-un zid absidat (dimensiuni surprinse L = 2,30 m, l = 0,60 m, h = 0,30 m), construit, ca şi celelalte ziduri2 ale termei, în tehnica opus mixtum. De menţionat că pe latura interioară a acestei abside, au fost surprinse in situ, mai multe cărămizi (dimensiuni 0,30 x 0,16 m) legate cu mortar hidrofug (compus din var, nisip, mici fragmente de tegule – culoare roz). Tot aici, înspre profilul de vest a fost surprinsă o porţiune dintr-un alt zid, orientat S - N, construit tot în tehnica opus mixtum (dimensiuni surprinse L = 3,40, l = 0,68 m, h = 0,35 m). Nu ne putem pronunţa în faza actuală a cercetărilor dacă absida şi zidul descris fac parte dintr-o nouă încăpere sau dacă aceasta este parte componentă a încăperii puse în evidenţă de cercetările de anul trecut3. În suprafeţele de la est (C 9-11, şi în C 8, investigată în campania precedentă) a fost surprinsă urma în negativ a unui zid (L = 18 m, l = 0,60 - 0,74 m), orientat N - S, probabil limita de est a edificiului termal. În C 13, suprafaţă deschisă la vest, a fost pus în evidenţă un pavaj din cărămizi (0,30 x 0,30 m), ce intră atât în profilul de vest cât şi în cel de est, surprins pe o L = 3 m, l = 1,50 m. Menţionăm că pe o distanţă de 0,50 m de profilul de est este dispusă o amenajare sub formă de treaptă, formată dintr-un rând de patru cărămizi (ce le suprapune pe celelalte) legate cu mortar hidrofug. La nord, tot acest paviment pare a fi limitat o amenajare din care se păstrează o piatră fasonată (L = 0,46 m, l = 0,33 m) şi o şapă de mortar hidrofug în care se văd urme de cărămidă, precum şi câteva cărămizi (posibil zid?). Acest pavaj se constituie într-un nivel de călare, primul surprins până acum în termele de la Ostrov. Amintim că în secţiunea magistrală a fost cercetat un bazin4, însă nu putem face încă nici o legătură între acestea. În aceeaşi suprafaţă a fost pus în evidentă un al zid, în partea de nord. Zidul (surprins pe o L =3 m, l = 0,74 m, h = 0,40 m) este construit în tehnica opus mixtum. Urme de locuire posterioare funcţionării termelor au fost puse în evidenţă atât la sud, unde a fost cercetat parţial un mormânt de inhumaţie, cât şi la vest, prin existenţa unor urme de locuire din secolele X-XI. Mormântul, orientat V - E, avea o groapă amenajată printr-un pat de cărămizi (deşi în număr şi mărime mai mici decât cele care-l acopereau, poate fi interpretat ca şi pat). Groapa care intră în profilul de est, are următoarele dimensiuni L surprinsă = 1,20 cm, l = 0,55 - 0,70 cm, h (pe patul de cărămidă) = 0,22 - 0,25 cm. Inhumatul este acoperit foarte îngrijit cu cărămizi (de diferite dimensiuni, dreptunghiulare sau pătrate, cu mortar sau fără, cu siguranţă refolosite din terme), iar mâinile erau dispuse pe bazin. Inventarul constă dintr-un unguentarium depus lângă cap spre nord, după cărămidă, dar în groapă. Amenajarea mormântului (inhumare, amenajarea cu cărămizi), poziţia mâinilor, orientarea (V - E) ne indică faptul că acesta este de rit creştin. Unguentarium-ul se datează în secolul al IV-lea5. În partea de sud a suprafeţei C 13, a fost surprins fundul gropii unui bordei, al cărui contur este greu de precizat, de unde au fost recoltate fragmente ceramice caracteristice secolelor X-XI. Note: 1. CCA, campania 2001, p. 224-225 şi nota 1. 2. Vezi CCA, campania 2000, p. 168-170. 3. CCA, campania 2001, p. 224. 4. CCA, campania 1997, p. 54. 5. C. Preda, Callatis. Necropola romano-bizantină, Bucureşti, 1980, pl. LXXVI - M 222 şi 299 6. Ibidem, p. 33, M 222 şi 299, (se datează în cursul celui de-al doilea şi al treilea sfert al secolului al IV-lea). Studiu numismatic Mihai Dima (cIMeC) Întrucât anul acesta s-au efectuat cercetări numai într-unul dintre sectoarele Muzeului Naţional de Istorie şi în sectorul Muzeului Dunării de Jos, numărul monedelor recoltate este mai mic decât în campaniile anterioare. În Sectorul 1 – Thermae au fost descoperite 12 monede, toate datate în secolele II-III p. Chr. Cea mai timpurie dintre acestea este un sestert de la Traian, emis între anii 103-111, de altfel, singura piesă din secolul al II-lea. Spre deosebire de campaniile precedente, care au scos la iveală un număr mare de monede provinciale bătute la sfârşitul secolului al II-lea şi în primele decenii ale secolului al III-lea, nu avem nici o piesă din această categorie. Doar un fragment dintr-un denar sau antoninian, realizat din alt metal decât argintul, dar asemănător la culoare, s-ar putea încadra în intervalul amintit. Cele mai numeroase (7 exemplare) sunt imitaţiile turnate după emisiuni provinciale din Moesia Inferior şi Thracia, pentru care am propus ca datare al cincilea deceniu al secolului al III-lea. În acelaşi interval se încadrează şi un antoninian fourré hibrid, cu avers de la Gordian III, dar cu revers din timpul lui Filip Arabul. Lotul se încheie cu un antoninian bătut spre sfârşitul domniei lui Gallienus. O piesă nu ne-a fost accesibilă deocamdată. În secţiunile S IIC şi S IIIC din sectorul Muzeului Dunării de Jos au apărut şase monede. Un bronz provincial din a doua jumătate a secolului I p. Chr., doi dupondii din timpul domniei lui Antoninus Pius şi un as de la acelaşi împărat, bătut pentru Diva Faustina, au ieşit la iveală în S IIC. Celelalte două, un denar de la Plautilla şi o pastilă monetiformă, care corespunde ca dimensiuni unora dintre piesele emise la sfârşitul secolului al IV-lea şi la începutul secolului al V-lea, provin din S IIIC.
The purposes of this campaign were to find out the south, west and east borders of the bath building by opening a new area (to the south and west), as well as in some sites open during the previous campaign.
We extended the investigations in the bath building by drawing new areas to the south and west, while carrying on the investigations into the sections drawn during the previous campaigns).