Ostrov | Judeţ: Constanţa | Punct: Păcuiul lui Soare | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
2044
Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 62547.02 |
Județ:
Constanța
Unitate administrativă:
Ostrov
Localitate:
Ostrov
Punct:
Păcuiul Lui Soare
Localizare:
| 62547.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Diaconu | Petre | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Damian | Oana | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mărgineanu-Cârstoiu | Monica | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Apostol | Virgil | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bâlici | Ştefan | participant | Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" Bucureşti |
Raport:
Sector Poartă
Cercetarea arheologică restrânsă din campania 2002 s-a concentrat asupra degajării unor elemente ale sistemului constructiv al curtinei adiacente porţii de nord a cetăţii insulare1, în vederea realizării unui studiu de arhitectură care să stea la baza unui proiect de conservare şi punere în valoare a monumentului bizantin. Săpătura, desfăşurată prin intermediul unei casete (amplasată la vest de turnul porţii şi la est de zidul turnului considerat rotund2), C 5/2000, lărgită în 2002, orientată E - V, cu dimensiunile de 7,5 x 3,5 m, despărţită de C 2/2000 printr-un martor lat de 2 m, a permis cercetarea paramentului exterior al curtinei nordice, precum şi obţinerea de informaţii privind existenţa unor elemente ocupaţionale situate extra muros şi întinderea necropolei medievale.
În ceea ce priveşte fortificaţia bizantină, săpăturile practicate la vest de turnul porţii indică faptul că pe paramentul interior al zidul nordic de incintă crepidele sunt mai înguste, mai puţin pronunţate, în timp ce pe paramentul exterior sunt mult mai late. Deci, extinderea lăţimii zidului spre bază a fost obţinută prin intermediul unor crepide asimetrice, realizate de o parte şi de alta a paramentelor. Paramentul exterior al zidului de incintă (înălţimea maximă păstrată a zidului este de 4,85 m în C 2/2000) prezintă patru crepide, de sus în jos - prima, lată de 0,3-0,55 m şi înaltă de 1 m, a doua lată de 0,4-0,7 m şi înaltă de 0,45 m, a treia lată de 0,42-0,62 m şi înaltă de 0,2 m, a patra lată de 0,55-0,8 m şi înaltă de 1,3 m. De la malul estic al C 5/2002 până la prima treaptă a turnului prost păstrat din malul apei, pe o distanţă de 7,5 m, au fost sesizate pe paramentul exterior al zidului trei crepide, prima (de sus în jos) reprezentând echivalentul înălţimii a două blocuri având 1 m, primul de 0,54 m, cel de dedesubt de 0,43 m, a doua - lată de 0,4 m şi înaltă de 0,6 m, a treia, cea mai de jos, lată de 0,25 m şi înaltă de 0,2 m. În ceea ce priveşte paramentul estic al turnului cu frontul dinspre apă rotunjit, de la treapta echivalând cu înălţimea a două blocuri de piatră, urmează platforma turnului, lată de 1,38 m, reprezentând 3 şiruri de blocuri, urmate în jos de o treaptă lată de 0,26 m şi înaltă de 0,58 m şi de o alta constând doar dintr-un mic pinten care se pierde spre nord. Lungimea laturii estice a turnului este de 2,5 m, iar înălţimea sa bine păstrată este de 1,1 m. Pe o distanţă de 2,8 m de la treapta turnului spre est, crepida zidului de incintă se păstrează pe o lăţime de 0,23-0,28 m, pentru ca apoi să se lăţească până la 0,6 m sub forma unei platforme de piatră cu mortar. Complexele arheologice descoperite extra muros sunt reprezentate de două locuinţe adosate paramentului exterior al zidului de incintă, cercetate parţial, una dintre ele având dimensiunile surprinse ale bazei de piatră de 2,8 x 1,2 m şi de un mormânt de inhumaţie, din care s-a descoperit doar craniul, al cărui schelet pătrunde în martorul dintre C 5/2002 şi C 2/2000, având drept inventar un cercel de bronz tip coşuleţ. Una dintre locuinţele adosate zidului de incintă este probabil încadrabilă în prima jumătate a secolului XIII. În privinţa relaţiei dintre celelalte două complexe, se poate afirma că peste mormântul aparţinând necropolei din secolele XIII-XIV s-a amenajat o locuinţă databilă în a doua jumătate a secolului XIV - începutul secolului XV. Modificarea în timp a funcţionalităţii unui spaţiu restrâns, cum este acela al zonei de nord a cetăţii, de la cale de acces iniţial, în secolele X-XI, la spaţiu cimiterial în secolele XIII-XIV şi la amenajarea unor structuri de locuire ulterior, în secolele XIV-XV, sesizată de cercetările anterioare în turnul porţii, este înregistrată şi în afara zidurilor cetăţii, fiind explicabilă în mare parte prin perimetrul restrâns de care dispuneau locuitorii cetăţii insulare. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Cercetarea arheologică restrânsă din campania 2002 s-a concentrat asupra degajării unor elemente ale sistemului constructiv al curtinei adiacente porţii de nord a cetăţii insulare, în vederea realizării unui studiu de arhitectură care să stea la baza unui proiect de conservare şi punere în valoare a monumentului bizantin. Săpătura, desfăşurată prin intermediul unei casete a permis cercetarea paramentului exterior al curtinei nordice, precum şi obţinerea de informaţii privind existenţa unor elemente ocupaţionale situate extra muros şi întinderea necropolei medievale.