Plosca | Comuna: Bistreţ | Judeţ: Dolj | Punct: Cabana de Metal 1, Cabana de Metal 2 | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
2059
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Necropolă;
Cod RAN:
Județ:
Dolj
Unitate administrativă:
Bistreț
Localitate:
Plosca
Punct:
Cabana De Metal 1, Cabana De Metal 2
Sector:
1. Cimitirul De Incinerație Din Epoca Bronzului, Cultura Gârla Mare, Și Vestigiile De Locuire Din Punctul "Cabana De Metal – 1"
Localizare:
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ciuculescu | Constantin | participant | Instiuție Nedefinită |
| Motzoi-Chicideanu | Ion | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Tănăsescu | Bogdan | participant | Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu", Giurgiu |
| Ridiche | Florin | participant | Muzeul Olteniei, Craiova |
| Cardoş | Florin | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Chicideanu | Monica | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Constantinescu | Mihai | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Mălancioiu | Raluca | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Dumbrăveanu | Marius | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Amihăiesei | Mihaela | participant | Universitatea Craiova |
| Băsceanu | Marius Vintilă | participant | Universitatea Craiova |
| Popescu | Irina | participant | Universitatea Craiova |
| Șulea | Alina | participant | Universitatea Craiova |
Raport:
S-au continuat cercetările din anii 1999-2001, în punctul "Cabana de metal". Identificarea unui alt obiectiv, o aşezare din epoca bronzului, la circa 150 m est, ne-a determinat să notăm cu denumirea Cabana de metal – 1, punctul în care se află necropola de incineraţie Gârla Mare şi cu denumirea Cabana de metal – 2, punctul unde se află aşezarea.
Principalul obiectiv l-a constituit cimitirul de incineraţie din epoca bronzului, aparţinând culturii Gârla Mare. În campania 2002 au mai fost descoperite M 51-55. Noile morminte descoperite prin poziţia lor relativ excentrică către vest, demonstrează că suprafaţa folosită pentru înmormântări s-a întins de-a lungul malului lacului pe o lungime de aproximativ 200 m. Dacă către nord limita actuală a necropolei o constituie malul lacului, către sud precizarea limitei este îngreunată de actualul dig ce protejează plantaţiile de pomi fructiferi, situate la cca. 40 - 60 m de malul lacului. O serie de descoperiri fortuite pe actuala suprafaţă a Fermei pomicole par a indica că necropola s-a întins şi dincolo, la sud de actualul dig. Reamintim faptul că în 1968-1971 prin lucrările de amenajare a bazinelor piscicole toată zona de la sud de lac a fost afectată de împrumuturile de pământ, acţiune prin care s-a răzuit, până la adâncimi de circa -0,20 -0,50 m, partea superioară a solului. După 1971, în cursul anilor s-a depus un strat de nisip adus de vânt, a cărui grosime variază, fiind mai subţire în zonele expuse şi mai gros în adânciturile terenului. Faţă de anul 1999 când au fost începute săpăturile în punctul "Cabana de metal - 1", malul "s-a retras" cu circa 6-10 m ca urmare a erodării sale de către apa lacului, mai cu seamă în lunile de primăvară. Eroziunea datorată apei s-a accentuat din anul 2001, an din care Ferma Piscicolă Dunăreni a menţinut aproape pe tot timpul anului un nivel ridicat al apei. În această situaţie obiectivele situate pe malul lacului Bistreţ, inclusiv cimitirul în curs de cercetare, sunt continuu distruse. Distrugerea lor este sporită şi prin activităţi umane legate de păşunatul intensiv pe zona dintre dig şi lac, obiceiul săpării bordeielor pentru târlele de oi având ca rezultat numeroase gropi care au distrus aşezări, cimitire etc.
Cele şase morminte descoperite în campania 2002 au apărut între –0,20 m şi -0,70 m, ceea ce se datorează modului inegal în care s-a făcut împrumutul de pământ. Mormintele 51-52, care au avut drept urne ceşti cu o toartă, au aparţinut unor copii, judecând după cantitatea oaselor calcinate. Mormântul 53, cu o amforă ce a servit drept urnă funerară, acoperită cu un castron aşezat cu gura în jos, a mai avut la exterior o ceaşcă, iar în gura amforei, sub castronul capac, o jumătate de vas Zwillingsgefäß. Mormintele 54 şi 55, prin caracteristicile vaselor din inventare, în special castroanele cu marginea lobată şi cu secţiunea plan-orizontală pătrată, se plasează către sfârşitul epocii bronzului, aparţinând grupului Bistreţ-Işalniţa. Prin aceste două morminte cimitirul de la Plosca-Cabana de metal, se dovedeşte a fi avut o durată remarcabilă în timp. După examenul preliminar al materialului ceramic descoperit, cele 55 de morminte (corespunzând la 62 de înmormântări) din punctul Cabana de metal - 1 se situează în aceeaşi vreme cu etapele II şi III ale cimitirului de la Cârna-Ostrovogania, cercetat între 1985-1993, şi cu cimitirul de la Cârna-Grindul Tomii, acesta din urmă cercetat în anii 1943, 1955-1956. În total cele circa 270 de morminte din epoca bronzului, descoperite în cele 3 puncte, cărora li se adaugă aşezarea cercetată în anii 1992-1996 la Cârna-Prundu Măgarilor, complexele cu caracter special din punctul Cârna-Groapa lui Mihalache, ultimele cercetate între 1997-1998, constituie în prezent cea mai solidă bază documentară pentru studiul culturii Gârla Mare şi a grupului Bistreţ-Işalniţa.
În cursul cercetării cimitirului au fost descoperite şi câteva alte complexe aparţinând altor perioade de timp. Dintre acestea o atenţie aparte o merită Cpl 26. Este vorba de o groapă ce s-a conturat pe fundul săpăturii pe la cca. -0,80 m, ca o pată semicirculară de culoare închisă. Din punct de vedere stratigrafic pare să fi fost săpată de la partea superioară a depunerii negre-cenuşii, nivelul său de săpare nefiind foarte clar. În umplutură s-au găsit la partea superioară câteva cioburi hallstattiene - Vârtop şi Basarabi - antrenate. Fundul gropii atingea -1,85 m de la nivelul actual de săpare. Iniţial a fost secţionată pe axa E - V, apoi, prin deschiderea unei casete groapa a fost săpată în întregime. Pe fund s-au găsit mai multe fragmente ceramice şi opt vase întregi sau întregibile, precum şi câteva oase de ovicaprină. Menţionez faptul că unele dintre vase erau pline de nisip fin amestecat cu cenuşă. Cele opt vase descoperite permit o încadrare a complexului într-o etapă de început a epocii Latene. Complexul 26 de la Cabana de metal se alătură altor trei asemenea descoperiri situate în zona de la sud de lacul Bistreţ.
Rezumat:
Principalul obiectiv l-a constituit cimitirul de incineraţie din epoca bronzului, aparţinând culturii Gârla Mare. În campania 2002 au mai fost descoperite 5 morminte. Aşezarea din epoca bronzului şi de la începutul epocii fierului din punctul „Cabana de metal - 2" În campania 2002 s-a reluat săpătura prin deschiderea a 4 secţiuni. Pe întreaga suprafaţă cercetată s-au descoperit resturi de chirpici provenind de la locuinţe de suprafaţă distruse, oase de animale şi material ceramic destul de numeros.