Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Șarban | Irina | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi | |
Bilavschi | George Aurelian | Institutul de Arheologie, Iaşi | |
Bolohan | Neculai | responsabil | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Crețu | Cristina | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi | |
Juglan | Tizu Nicu | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi | |
Mățău | Florica | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
În campania arheologică din 2002 (8 iulie – 3 august) am continuat cercetările în aşezarea fortificată aparţinând bronzului mijlociu de la Siliştea "Pe Cetăţuie", com. Români, jud. Neamţ. Cu această ocazie au fost extinse sau reluate cercetările în unele suprafeţe: SI (lungimea de 13 m şi lăţimea de 2 m), în cas ? (4 x 4 m) situată la est de S I. În acelaşi timp am extins săpătura spre nord şi sud de cas. ?, la... est de SI, păstrându-se un martor de câte 0,50 m în suprafeţele notate ?’ (4 x 4 m) şi ? (4 x 4 m). Obiectivele acestei campanii au fost determinate de necesitatea reluării cercetării şi verificării observaţiilor efectuate în campaniile 2000, 2001 în suprafaţa ? şi în carourile 10 – 14 din SI. De asemenea, am dorit extinderea cercetării şi în alte sectoare (cas ?’, cas ?), situaţia fiind impusă de descoperirile anterioare care arătau existenţa unei structuri de locuire. Obiectivele generale ale cercetării sitului arheologic de la Siliştea "Pe Cetăţuie" rămân următoarele: încadrarea cronologică şi culturală şi stabilirea raportului dintre culturile Costişa şi Monteoru (aşezarea supusă cercetării se află la graniţa dintre culturile menţionate şi într-o zonă de circulaţie, pe calea de acces dintre valea Bistriţei şi valea Siretului); delimitarea suprafeţei locuite, precizarea tipului structurilor de locuire. Observaţii stratigrafice preliminare: Situaţia stratigrafică se prezintă unitar în toată suprafaţa cercetată, cu unele mici diferenţe de adâncime date de configuraţia actuală a nivelului de călcare. Astfel, în SI primul nivel cu grosimea de până la –0,60 m spre sudul lui S.I este urmat de un strat cu grosimea de –0,30 -0,40 m de culoare gălbuie (stratul arheologic propriu–zis). Acesta suprapune stratul geologic format din gresii de mari dimensiuni. Cas. ?? - stratul vegetal are grosimea cuprinsă între –0,33 m faţă de profilul vestic şi –0,55 m faţă de profilul estic. Stratul arheologic propriu-zis (gresii dispuse în plan orizontal, fragmente ceramice şi osteologice, obiecte din piatră şi os, are grosimea de aproximativ –0,20 m – 0,30 m. Cas ? - stratul vegetal cu grosimea de 0,40 – 0,60 m. Stratul arheologic propriu-zis are grosimea de cca. –0,20 m (un "pietrar" de formă aproape rotundă cu diametrul de 1,10 m, fragmente ceramice, osteologice şi gresii de dimensiuni cu lungimea de până la 0,40 m. Cas ? - primul strat (vegetal) are grosimea care variază între 0,13 m la profilul de vest şi 0,69 m faţă de profilul est. - stratul arheologic are grosimea de 0,28 m şi este constituit din gresii dispuse orizontal cu lungimea maximă de 0,70 m şi lăţimea de 0,35 m, fragmente osteologice, fragmente ceramice, majoritatea aparţinând culturii Costişa, dar şi câteva fragmente de la vase aparţinând culturii Monteoru, faza IC2. Rezultatele cercetării: S.I - A fost reluată cercetarea în zona carourilor 10-14 până am ajuns la adâncimea de –0,80 -0,91 m pe nivelul geologic, constituit din două straturi compacte de gresie de culoare albă sau alb-gălbuie. Pe această suprafaţă au fost descoperite puţine fragmente ceramice şi osteologice şi gresii de mari dimensiuni (lungimea acestora variază între 0,30 şi 0,70 m şi lăţimea de 0,30 m), dispuse în plan orizontal. În zona în care se termină caroul 13, lângă profilul de vest, pe o lungime de aproximativ 0,65 m şi lăţime de 0,25 m a apărut un strat constituit din câteva gresii arse, strat care a mai fost identificat în campaniile anterioare în suprafaţa A. În această zonă, sub o gresie având lungimea de 0,30 m, la –0,45 m a fost descoperită o verigă de bronz. Resturile arheologice se concentrează spre extremitatea nordică a lui SI, în suprafaţa carourilor 15 şi 14. Fragmentele ceramice, după decor, culoare, pastă aparţin culturii Costişa, fiind reconstituite următoarele forme: amfore, recipiente bitronconice cu înălţimea cuprinsă între 0,25 m şi 0,30 m, fragmente dintr-o ceaşcă de culoare cărămizie atât la interior cât şi la exterior, cu pasta bine prelucrată şi arsă; corpul vasului este acoperit cu panouri de linii incizate. În acelaşi context, ca peste tot în suprafeţele cercetate atât în campaniile anterioare cât şi în campania din 2002, sunt prezente numeroase fragmente osteologice, cele mai multe de la ovicaprine şi bovidee. Cas ?? - şi în această suprafaţă au fost descoperite gresii de mari dimensiuni de până la 0,55 m, majoritatea de culoare albă sau alb-gălbuie, concentrate în colţul de sud-vest al casetei. Această situaţie corespunde celei întâlnite şi în zona carourilor 9-11 din SI, fapt care poate implica existenţa unei structuri de locuire. Materialul arheologic deşi destul de fragmentar se concentrează în aceeaşi zonă. Fragmentele ceramice aparţin tipurilor de vase specifice culturii Costişa. Pe lângă acestea, mai menţionăm câteva resturi osteologice precum şi o cute din piatră şi a unui împungător prelucrat dintr-un os de animal. În aceeaşi suprafaţă, la –0,61 m a mai fost descoperit un fragment dintr-o toartă cu limbă ce aparţine unei ceşti de tip Monteoru IC2. Cas ? - în această suprafaţă au fost reluate cercetările din dorinţa de a delimita şi a stabili caracterul "pietrarului" descoperit în campaniile anterioare. Sub nivelul de gresii dispuse, majoritatea în plan orizontal, foarte multe arse, a fost descoperită în zona centrală a casetei o structură din piatră de formă circulară, cu diametrul de 1,10 m. Continuând cercetarea, sub nivelul la care am ajuns în campania 2001, la aproximativ –0,10 –0,12 m, în quadrat-ul de sud-vest a fost identificat CPL 5, constituit dintr-un vas de mari dimensiuni spart pe loc, situat nivelul de gresii. Acesta are formă uşor bitronconică, cu barbotină la exterior pe care sunt prezente impresiuni pe degete. În acelaşi perimetru, la extremitatea estică a CPL 5 a fost depusă o cute. Pe lângă forma amintită a mai fost descoperit un fragment ceramic lucrat din pastă de bună calitate provenind de la un castron de mici dimensiuni. În extremitatea sudică a CPL 5 se află şi câteva fragmente osteologice. Deasupra vasului spart pe loc şi dedesubtul acestuia până la 0,14 m, pământul are culoare brună cu intruziuni, în primul rând pigmenţi de arsură. Remarcăm cu această ocazie şi prezenţa, imediat sub stratul de fragmente ceramice provenind de la vasul de mari dimensiuni, unui fragment ceramic (Wietenberg ?) cu decor incizat – câte două linii paralele care formează un unghi drept, reprezentând colţul unui registru decorativ. În acelaşi sector ? a fost descoperit în quadrat-ul de nord-est un vârf de săgeată din silex, în pământul de culoare brună la –0,35 m faţă de martorul dintre cas ? şi SI. Cas ? a fost deschisă pentru a verifica eventuala prelungire spre nord a structurii de locuire apărută în cas ?. Situaţia nu prezintă diferenţe mari faţă de celelalte suprafeţe. Sub nivelul de vegetal care creşte uşor de la vest spre est cu o grosime care variază de la –0,13 m până la –0,69 m, urmează stratul arheologic propriu-zis cu o grosime de aproximativ 0,29 m constituit din gresie dispusă orizontal, fragmente osteologice, fragmente ceramice, majoritatea aparţinând olăriei culturii Costişa, precum şi un fragment de toartă cu limbă ce poate fi datat în faza Monteoru IC2, descoperit la -0,40 m şi 2,99 m faţă de profilul de vest. În acelaşi quadrat de sud-vest a apărut CPL 4 constituit din jumătatea unui vas de mici dimensiuni şi o toartă, având înălţimea maximă de 10,5 cm şi diametrul maxim de 13 cm, aparţinând probabil unei faze timpurii a culturii Costişa. Imediat deasupra acestui vas a mai fost descoperit şi un obiect de bronz (buton). Lângă acesta, la acelaşi nivel, este prezent şi un fragment de ceaşcă bitronconică de culoare roşu-cărămizie la exterior şi cenuşie la interior. Concluzii: Cercetările întreprinse în vara anului 2002 în aşezarea fortificată din Epoca bronzului de la Siliştea, "Pe Cetăţuie" au dus la definirea mai clară a raporturilor dintre culturile Costişa şi Monteoru, la definirea structurii de locuire apărută în zona cas ?, ?´ şi partea nordică a SI. Cu aceeaşi ocazie a fost determinată importanţa unor obiceiuri din preistorie, precum cel al ritualului de fundaţie, fapt explicat prin prezenţa unor vase întregi sau fragmentare sub nivelul din epoca bronzului. De asemenea, am reuşit continuarea observaţiilor şi efectuarea de măsurători pentru delimitarea mai clară a suprafeţei de locuire şi a sistemului defensiv.
Due to the excavations conducted in July 2003, within the hilltop fortified settlement of Siliştea -"Pe Cetăţuie" we are able to recognize the level of the chronological relation between the Costişa and Monteoru cultures. At the same time we studied the dwelling from cassettes and the north end of the trench S1. Furthermore, as a consequence of the presence of the sherds or vases unearthed beneath the grindstone level, we can maintain the existence of a foundation ritual involving prehistorical beliefs.
Neculai Bolohan, Gheorghe Dumitroaia, Elena Munteanu, Siliştea, com. Români, jud. Neamţ. Raport de cercetare arheologică, în CCA, campania 2001, Bucureşti, 2002, p. 287-289.