În cursul lunilor septembrie şi octombrie 2002 s-au efectuat săpături arheologice de verificare pe panta de nord-est a văii, pentru a constata dacă necropola neolitică cuprinde şi această zonă. Au fost trasate pe marginea terasei două secţiuni de 100 x 2 m. În prima secţiune au fost descoperite şi cercetate 15 morminte neolitice de inhumaţie. Adâncimea de înhumare a scheletelor variază între 0,35 – 1,75 m. În c...inci cazuri s-a putut observa conturul gropilor, care sunt de formă ovală sau dreptunghiulară cu colţurile rotunjite. Scheletele erau aşezate în poziţie chircită pe o parte. Numai într-un singur mormânt, scheletul era aşezat în poziţie chircită pe partea dreaptă cu craniul orientat pe direcţia VNV 2750. În celelalte morminte scheletele erau aşezate în poziţie chircită pe partea stângă, cu craniul orientat pe direcţia S – E, între 1260 - 1420 . După modul de chircire a scheletelor, din aceste morminte întâlnim următoarele variante: - 1 schelet chircit accentuat pe partea stângă; - 13 schelete sunt chircite moderat; - nu s-au putut face observaţii la un schelet de copil descompus de acizii humici; După poziţia toracelui se poate face următoarea observaţie: -1 schelet este aşezat cu toracele în jos; -5 schelete sunt aşezate cu toracele în sus; -7 schelete sunt aşezate pe partea stângă; După poziţia braţelor putem face următoarea distincţie: -12 schelete cu antebraţul stâng îndoit din cot şi adus cu palma sub craniu sau în dreptul feţei; -1 schelet cu ambele antebraţe aşezate pe abdomen; Braţul drept era uşor îndoit din cot şi adus spre femurul piciorului drept, era aşezat paralel cu femurele sau întins pe lângă corp. Toate scheletele prelevate au fost trimise spre studiu la Centrul de cercetări antropologice "Francisc Rainer" din Bucureşti. În cea de-a doua secţiune au fost interceptate şapte morminte, care nu au putut fi cercetate din cauza timpului nefavorabil. În această campanie numai într-un singur mormânt a fost descoperit inventar funerar: o mărgică de Spondylus gaederopus. Din acest motiv, cu rezerva cuvenită, considerăm că sectorul necropolei cercetat era rezervat înhumării membrilor comunităţii de rând, care nu se bucurau de un statut social deosebit. În ce priveşte atribuirea culturală a mormintelor o facem cu oarecare dificultate deoarece ne lipsesc vase cu decor caracteristic unei anumite faze a civilizaţiei Boian. Având în vedere însă că inventarul funerar descoperit în mormintele cercetate pe partea de sud.- vest a văii are analogii până la identitate cu mormintele descoperite în necropola de la Cernica, considerăm că necropola de la Sultana - "Valea Orbului" este parţial contemporană cu necropola de la Cernica şi astfel o încadrăm în primele două faze ale culturii Boian: Bolintineanu şi Giuleşti.