.
Petroşniţa | Comuna: Bucoşniţa | Judeţ: Caraş-Severin | Anul: 1995
Anul:
1995
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Categorie:
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit:
Fortificaţii
Județ:
Caraş-Severin
Localitate:
Petroşniţa
Comuna:
Bucoşniţa
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Ardeţ Adrian responsabil Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Cod RAN:
Raport:

  În urma sesizării unor locuitori, în dreptul bornei ce indică Km 10 - pe şoseaua Caransebeş - Orşova, la cca. 200 m vest de aceasta, au apărut urme de construcţie romană (turn). A fost efectuată o săpătură arheologică de salvare; au fost trasate două secţiuni, una E-V (15 x 1,5 m) şi alta N-S (10 x 1,5 m), s-au identificat două ziduri cu l = 1,25 în secţiunea E-V şi s-au observat în secţiunea N-S, urme... provenind de la demantelarea unui zid.  Zidul a fost construit din calcar fasonat legat cu mortar, având o înălţime (de la bază) de 0,75 - 0,80 m, cele două ziduri formează un unghi de 90o. În interiorul construcţiei, din punct de vedere stratigrafic, se disting două nivele. Primul nivel este caracterizat printr-o podea de lut de cca. 30 cm depusă peste stratul de pietriş de râu care acoperă humusul antic (lut gălbui). Peste acest nivel se află un strat de pământ şi dărâmătură, iar la cca. 50 cm de humusul antic, se află cel de al doilea nivel format din lut tasat cu pământ. În exteriorul construcţiei, care este un patrulater cu perimetrul de 8 x 8 m, în carourile 8-12, a fost surprinsă o situaţie stratigrafică diferită de cea din interiorul ei. Aici avem un strat de dărâmătură (sub nivelul actual) de cca. 40 cm de mortar, cărămizi şi piatră. Acest strat suprapune un nivel format din pământ amestecat cu mortar foarte bine tasat, probabil, momentul când s-a construit această clădire, care suprapune un strat de pământ brun de cca. 20 cm sub care se află humusul antic (lut gălbui). În carourile 12-14 a fost descoperit un şanţ adînc de 1,80 m, acoperit cu pământ de dărâmătură străpungând, atât stratul de pământ brun, cât şi cel de lut gălbui.   Materialul arheologic provine, în mare măsură, din şanţul aflat pe latura vestică fiind descoperite foarte multe fragmente ceramice, cărămizi, o monedă de la Septimius Severus şi o fibulă datată la sfârşitul sec. II.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO