.
Acâş | Judeţ: Satu Mare | Punct: Biserica Reformată | Anul: 2003
Anul:
2003
Epoca:
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca medievală mijlocie
Categorie:
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Biserică;
Necropolă
Județ:
Satu Mare
Localitate:
Acâş
Comuna:
Acâş
Punct:
Biserica Reformată
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Szőcs Péter Levente Muzeul Judeţean Satu Mare
Cod RAN:
Raport:

Biserica reformată din Acâş aparţine unei foste mănăstiri, întemeiată în a doua jumătate a secolului al XII-lea. Monumentul este unic în nord-vestul Transilvaniei, păstrându-se aproape intacte caracteristicile primei faze de construcţie. Campania de săpături din 2003 continuă seria cercetărilor arheologice începute în 1998. Cercetările au fost întreprinse în vederea întocmirii proiectului de restaurare, scopul... lor fiind stabilirea fazelor de construcţie şi identificarea complexelor şi construcţiilor dispărute aparţinând mănăstirii. În acest sens, în campaniile anterioare a fost descoperită o capelă anexă, au fost cercetate 40 de morminte din cimitirul din jurul bisericii şi au fost identificate urmele reparaţiilor şi refacerilor din evul mediu până în prezent. Cea mai importantă dintre aceste reparaţii este restaurarea dintre anii 1896 şi 1902. Campania din 2003 s-a desfăşurat în lunile august şi septembrie şi a fost finanţată de MJ Satu Mare şi Episcopia Reformată de Oradea. Au fost deschise patru secţiuni în exteriorul bisericii, respectiv S X, 3 x 3 m, la colţul de SV al bisericii; S XI, 2 x 3 m, în partea de N a bisericii, la întâlnirea navei cu turnul de NV; S XII, 2 x 3 m, în prelungirea S XI; S XIII, 1 x 4 m în prelungirea SXII. A fost dezvelită fundaţia turnului de SV în S X şi a turnului de NV împreună cu fundaţia zidului nordic al navei în S XI. Caracteristicile de zidire a fundaţiei sunt identice în toate zonele investigate în anul 2003 şi sunt identice cu cele observate în campaniile anterioare la colţul nord-estic şi sud-estic al bisericii. Astfel talpa fundaţiei – la navă şi la turn – este între cota -1,90 şi -2,08 m, fără trepte. Partea de jos este construită din pietre mari de carieră (cca. 40 x 30 x 30 cm), înecate în mortar friabil cu puţin var şi egalizate cu pietre mai mici şi bucăţi de cărămidă ruptă. Partea de sus a acestei zone este nivelată cu trei-patru asize de cărămidă (26 x 15 x 5,5 cm), peste care este aşezat un rând de blocuri mari de pietre îngrijit fasonate (30 x 30 x 30 cm). În cursul restaurărilor din 1896-1902 porţiunile joase ale paramentului au fost înlocuite în exterior cu o zidărie regulată de cărămidă (29 x 14 x 7 cm). Această intervenţie a coborât în porţiunile investigate în adâncimi variate, oprindu-se cel mai frecvent la limita zidăriei din piatră brută (80 cm) sau la partea superioară a asizelor de nivelare din cărămidă (40 cm), blocurile fasonate fiind păstrate numai în două cazuri. Aceste intervenţii precum şi reparaţiile ulterioare pot fii surprinse şi în stratigrafie: şanţul nr. 8 din jurul bisericii, precum şi depunerea nr. 7 şi gropile 6A-6D. În secţiunile cercetate în 2003 au fost descoperite 30 de morminte (M 41 - M 70). Ele se grupează în cele două orizonturi de înhumare, identificate şi delimitate deja în campaniile anterioare. Primul orizont îl constituie inhumările de sec. XIII-XIV, adâncimea mormintelor fiind între -0,6 -1 m. Câteva dintre aceste morminte au fost construite din casetă de cărămidă. Al doilea orizont este mult mai adânc (-2,60 -2,70 m), şi se observă gruparea mormintelor în perechi (aşezate apropiat, orientate paralel şi având adâncime identică). Inventarul inhumaţilor este alcătuit din accesorii vestimentare, databile în sec. XVIII-XIX. Potrivit tradiţiei locale, acest orizont este format de înmormântarea preoţilor, care slujeau în biserică şi a soţiilor lor; ultimele inhumări au fost făcute la începutul secolului XX, deoarece comunitatea folosea deja cimitirul din marginea localităţii. În S XIII a fost identificat şanţul medieval ce înconjura biserica şi mănăstirea, fiind un mijloc de delimitare a lotului.

English Abstract:

The Calvinist Church of Ákos belongs to a former monastery, established during the second half of the 12th century. The monument is unique in north-western Transylvania, as the characteristics of the first construction phase have been preserved almost intact. The investigations were conducted in order to elaborate the restoration project, with a view to establishing the construction phases and identifying the vanished complexes and constructions belonging to the monastery. In the sections investigated in 2003 we uncovered 30 graves gathered in the two inhumation horizons, already identified and delimited during the previous campaigns. We identified the mediaeval trench surrounding the church and monastery.

Sursa:
Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO