Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Achim | Irina Adriana | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Arsenescu | Margareta | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie | |
Barnea | Alexandru | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Barnea | Ion | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Bogdan Cătăniciu | Ioana | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca | |
Căpiţă | Carol | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie | |
Constantin | Robert | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia | |
Gămureac | Emilian | Ministerul Culturii | |
Ghica | Ana-Maria | ||
Ionescu | Mihai | Şcoala Generală 3 Mangalia | |
Ionescu | Mihai Severus | Baza 90 Transport Aerian Otopeni | |
Lungu | Liviu | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa | |
Mărgineanu-Cârstoiu | Monica | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Olariu | Cristian | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie | |
Papuc | Gheorghe | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa | |
Scurtu | Florin | SC GEI PROSECO SRL, Bucureşti | |
Silberstein | Gil | University of San Francisco | |
Ştefan | Călin Dan | SC Net4You SRL Bucureşti | |
Talmaţchi | Gabriel | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Cercetările noastre geofizice (magnetometrice) de la Adamclisi din acest an s-au desfăşurat în interiorul cetăţii, în partea de NE a acesteia (sectorul "A" al cetăţii, după împărţirea făcută de arheologi), la NE de bazilica "simplă". Ele constituie o detaliere foarte amănunţită a unei zone cercetate de noi în anul 2000 în cadrul unui grant finanţat de Ministerul Cercetării şi Tehnologiei, în care pare să se ind...ividualizeze o construcţie de formă circulară, cu diametrul de circa 10 m, a cărei formă este neobişnuită pentru tipicul construcţiilor din cetatea Tropaeum. Harta magnetometrică astfel obţinută a fost filtrată matematic, utilizând atât un filtru trece-jos (care favorizează vizualizarea zonelor anomale mai largi, corespunzând unor caracteristici mai plate, gen pardoseli), cât şi un filtru trece-sus (care favorizează caracteristicile de formă alungită pe o anumită direcţie, gen ziduri). Harta anomaliilor rezultate în urma aplicării filtrului trece-sus pune în evidenţă foarte clar prezenţa unei forme circulare, cu diametrul de circa 8-10 m, în centrul hărţii (marcată prin cercul de culoare verde), precum şi existenţa, în centrul acestei construcţii, a trei blocuri de calcar cu dimensiunea medie de circa un metru, foarte clar separate între ele. Deci ele apar în acest loc nu ca rezultat al dărâmării unei construcţii, ci urmare a amplasării lor intenţionate în această poziţie. Harta obţinută prin filtrarea trece-jos ne indică faptul că această construcţie pare să aibă un paviment din cărămidă, sau să fie acoperită cu material tegular provenit din dărâmarea acoperişului construcţiei iniţiale, sau să constituie un depozit de material ceramic. Asupra destinaţiei acestei clădiri şi a celor trei blocuri de calcar din interiorul ei nu ne putem, desigur, pronunţa, această sarcină revenind viitoarelor săpături arheologice. Fondurile necesare acestei cercetări au fost asigurate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin programul CERES.