.
Adamclisi | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2003
Anul:
2003
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca migraţiilor (sec. III - VI);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca post-romană;
Epoca bizantină
Categorie:
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit:
Cetate
Județ:
Constanţa
Localitate:
Adamclisi
Comuna:
Adamclisi
Punct:
Cetate
Sector:
Sector A
Toponim:
Tropaeum Traiani
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Achim Irina Adriana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Arsenescu Margareta Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Barnea Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Barnea Ion Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Bogdan Cătăniciu Ioana Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Căpiţă Carol Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Constantin Robert Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Gămureac Emilian Ministerul Culturii
Ghica Ana-Maria
Ionescu Mihai Şcoala Generală 3 Mangalia
Ionescu Mihai Severus Baza 90 Transport Aerian Otopeni
Lungu Liviu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Mărgineanu-Cârstoiu Monica Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Olariu Cristian Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Papuc Gheorghe Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Scurtu Florin SC GEI PROSECO SRL, Bucureşti
Silberstein Gil University of San Francisco
Ştefan Călin Dan SC Net4You SRL Bucureşti
Talmaţchi Gabriel Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN:
Raport:

Cercetările noastre geofizice (magnetometrice) de la Adamclisi din acest an s-au desfăşurat în interiorul cetăţii, în partea de NE a acesteia (sectorul "A" al cetăţii, după împărţirea făcută de arheologi), la NE de bazilica "simplă". Ele constituie o detaliere foarte amănunţită a unei zone cercetate de noi în anul 2000 în cadrul unui grant finanţat de Ministerul Cercetării şi Tehnologiei, în care pare să se ind...ividualizeze o construcţie de formă circulară, cu diametrul de circa 10 m, a cărei formă este neobişnuită pentru tipicul construcţiilor din cetatea Tropaeum. Harta magnetometrică astfel obţinută a fost filtrată matematic, utilizând atât un filtru trece-jos (care favorizează vizualizarea zonelor anomale mai largi, corespunzând unor caracteristici mai plate, gen pardoseli), cât şi un filtru trece-sus (care favorizează caracteristicile de formă alungită pe o anumită direcţie, gen ziduri). Harta anomaliilor rezultate în urma aplicării filtrului trece-sus pune în evidenţă foarte clar prezenţa unei forme circulare, cu diametrul de circa 8-10 m, în centrul hărţii (marcată prin cercul de culoare verde), precum şi existenţa, în centrul acestei construcţii, a trei blocuri de calcar cu dimensiunea medie de circa un metru, foarte clar separate între ele. Deci ele apar în acest loc nu ca rezultat al dărâmării unei construcţii, ci urmare a amplasării lor intenţionate în această poziţie. Harta obţinută prin filtrarea trece-jos ne indică faptul că această construcţie pare să aibă un paviment din cărămidă, sau să fie acoperită cu material tegular provenit din dărâmarea acoperişului construcţiei iniţiale, sau să constituie un depozit de material ceramic. Asupra destinaţiei acestei clădiri şi a celor trei blocuri de calcar din interiorul ei nu ne putem, desigur, pronunţa, această sarcină revenind viitoarelor săpături arheologice. Fondurile necesare acestei cercetări au fost asigurate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin programul CERES.

Sursa:
Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO