Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Boghian | Dumitru | Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava | |
Budui | Vasile | Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava | |
Buzdugan | Cătălina | Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, Suceava | |
Ignătescu | Sorin | Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava | |
Mareş | Ion | Complexul Muzeal Bucovina - Suceava | |
Niculică | Bogdan Petru | Complexul Muzeal Bucovina - Suceava |
În perioada 30 iunie – 8 august 2003, au fost continuate cercetările arheologice sistematice în necropola de tip Costişa-Komarov de la Adâncata1. În lipsa finanţării din partea MCC, săpăturile, care de această dată au avut un caracter mult mai restrâns, s-au desfăşurat în cadrul organizat al unui şantier-şcoală, la care au participat studenţi practicanţi ai Facultăţii de Istorie şi Geografie (UŞtcM Suceava), sp...ecializările istorie-geografie, istorie-engleză, istorie-filozofie şi istorie-franceză şi membri ai Cercului de Istorie Veche şi Arheologie (UŞtcM Suceava). În mod deosebit ţinem să precizăm eforturile depuse de Primăria Adâncata, prin dl. primar Filaret Galan şi dl. viceprimar Dorel Filip, care au contribuit la organizarea unei baze de studiu, au oferit spaţiul necesar cazării studenţilor şi specialiştilor şi au pus la dispoziţie terenul pentru cercetare. Sistemul de săpătură utilizat a fost acelaşi ca în campaniile precedente, respectiv cu martorii centrali (trasaţi N - S şi E - V) având lăţimea de 0,50 m şi secţiunile orientate N - S, cu lăţimea de 2 m, cu martori de 0,50 m între ele. Şi în acest an au fost efectuate, cu succes, cercetări interdisciplinare (geomorfologice, geologice, pedologice, antropologice şi antracologice) – au fost prelevate în continuare probe, în unele cazuri rezultatele acestor preocupări fiind deja publicate sau comunicate. Având în vedere datele obţinute pe teren în cursul campaniilor 2001-2003, obiectivele cercetărilor noastre au urmărit, în mod special, observarea şi analizarea detaliilor de rit şi ritual funerar. În cursul campaniei din anul 2003 a fost epuizat T6/2002, a fost exploatat integral T7/2003 şi parţial, T8/2003. T6/2002 Campania 2002 Movila, de dimensiuni apreciabile, este amplasată la aproximativ 30 m NV de T2/2001, pe partea stângă a drumului comunal Adâncata – Feteşti. Are un diametru de 18 m şi înălţimea de 1,00 m. Au fost deschise următoarele secţiuni, orientate N - S, cu lăţimea de 2 m şi martori incluşi de 0,50 m: S I SV (10 m), S I NV (9 m), S I SE (5 m) şi S I NE (4 m). Stratigrafia T6/2002: - până la –0,10/–0,15 m, sol vegetal, cenuşiu deschis - de la –0,10/–0,15 m până la –0,30/–0,40 m, strat de pământ nisipo-argilos, de culoare cenuşie (sol de pădure evoluat) - mantaua T6/2002, se dezvoltă între –0,30/–0,40 m şi solul antic de călcare aflat la –0,90/–1 m şi este alcătuită dintr-un strat de pământ dur, de culoare brun-cenuşiu închis, cu unele impregnaţii de cărbune - de la –0,90/–1 m se dezvoltă solul brun-gălbui, steril din punct de vedere arheologic. În T6/2002 au fost descoperite următoarele materiale arheologice, dintre care amintim: - în S I NV (m. 2,07, –0,42 m, 0,60 m de profilul de E), vas întregibil, notat 5. - în S I SE (m. 1,10, –0,81 m, în profilul de E), vârf de săgeată din silex cenuşiu cu baza concavă. - în S I NV (m. 3,04, –0,40 m, în profilul de E), a fost descoperit un vas întregibil, notat 6. - în S I NV (m. 0,85, –0,64 m), vas întregibil, notat 3. Prezintă silicolit în compoziţie, pasta este neagră, sfărâmicioasă. - în S I NV (m. 1,72, –0,76 m, la 0,22 m de profilul de V), a fost descoperită o podoabă sferică din bronz (cercel?). Analiza în raze ? a piesei (puternic corodată), a evidenţiat faptul că este goală la interior, fiind lucrată dintr-o tablă de bronz subţire. Pe una din laturile sale se observă un punct de sudură de coroziune, însă piesa de care a fost lipită nu s-a mai păstrat. - în S I NV (m. 1,50, –0,74 m, 0,34 m de profilul de V), vas de mici dimensiuni, notat 4. - în S I NV (m. 1,60, –0,70/-0,78 m), în apropierea podoabei de bronz sus amintite, vas întregibil notat 2. - în S I NV (m. 1,26, –0,70 m, în profilul de V) vas de mici dimensiuni, notat 1, decorat cu benzi din puncte incizate, paralele. - în S I NE (între m. 1,35-1,65, –0,40/0,50 m), grupare de vase fragmentare, notate 1-4. Vasele 1 şi 4, ceşti cu câte o toartă supraînălţată, au fost identificate în martorul central. Toate aceste materiale au fost descoperite în structura mantalei, la adâncimi variind între –0,40 m (partea superioară) şi –0,81 m (la baza movilei). În suprafaţa cercetată, care traversează movila în lung, nu a fost identificată zona mormântului şi nu au fost descoperite fragmente de oase calcinate. Campania 2003 Principalul obiectiv al cercetărilor din vara anului 2003, în ceea ce privea T6, consta în interceptarea gropii mormântului central. În anul precedent, aşa cum s-a arătat mai sus, întregul material arheologic a fost descoperit în structura mantalei movilei, nefiind observate indicii care să denote prezenţa eventualului mormânt, cel puţin în sectorul investigat de noi. În campania 2003 a fost extinsă suprafaţa cercetată prin trasarea următoarelor secţiuni: S II NV (3,90 m) şi a fost prelungită S I NV cu 5 m. - în S II NV, la –0,25 m adâncime, a fost descoperită o lespede de gresie, care pare a nu se lega de un eventual complex arheologic, fiind amplasată la partea superioară a mantalei. - în S II NV au fost observate mici pete de cărbuni, la m. 3, la cca. 0,50/0,60 m adâncime. În aceste două secţiuni, S I NV (prelungire) şi S II NV, s-a ajuns la adâncimea de 1,17 m, fiind executată pana de control. Ulterior au fost deschise secţiunile: S II SV (3,50 m), S II NE şi S II SE, de asemenea cu lungimea de 3,50 m. - în S II SV, în colţul de NV al secţiunii, la –0,70 m, au apărut mici impregnaţii de cărbuni, fără un grad ridicat de compactizare. - în S II SE, la –0,75 m, lângă profilul de V al secţiunii, la 0,90 m de capătul ei de S, a fost descoperit un vas întregibil (ceaşcă cu o toartă supraînălţată), lucrată dintr-o pastă brun-cenuşie, extrem de friabilă (vasul a fost notat 1 SE). - în aceeaşi secţiune, S II SE, la –0,60/ -0,70 m, la 0,70 m de profilul de N al secţiunii, în profilul de E, a fost descoperit un alt vas (notat 2 SE). Vasul a fost lucrat dintr-o pastă de culoare cenuşiu-negricioasă, foarte friabilă, cu silex/silicolit pisat în compoziţie. - în S II NE, la –0,50 m, în colţul de SV, la 0,18 m de profilul de S al secţiunii, a fost găsit un vas culcat la 45° (vas lalea, cu brâu în relief sub buză), cu gura spre răsărit (vasul a fost notat 1 NE). Suprafaţa exterioară a vasului era roşiatică, cea interioară negricioasă, pasta foarte friabilă, cu silex/silicolit în compoziţie. Diametrul la gură al vasului era de 0,18 m. În timpul restaurării sale, a fost descoperit, în interiorul său, un vas de mici dimensiuni, respectiv o ceaşcă cu două toarte supraînălţate, de culoare cărămizie, friabil, cu cioburi pisate şi silex/silicolit în compoziţie. Acest vas era aşezat cu gura în sus, în interiorul vasului mare. - în martorul dintre S I NE şi S II NE au mai fost descoperite alte două vase fragmentare, notate 2 NE şi 3 NE. Vasul 2 NE a fost găsit la 1,10 m de profilul de N al secţiunii, la adâncimea de –0,60 m. Vasul 3 NE, fragmentar, a fost recuperat de la aceeaşi adâncime, din imediata apropiere a vasului 2 NE. Acesta era de mici dimensiuni, fiind vorba despre un vas miniatural, de formă tronconică, de culoare cărămizie. În T6 nu a fost descoperită groapa mormântului şi nici resturi osteologice. Prin urmare suntem în faţa unui tumul de tip cenotaf. T7/2003 Movila este amplasată între T6/2002 şi T2/2001, la mică distanţă, nefiind contemporană probabil cu cele două monumente. Dimensiunile sale sunt reduse, fiind, de departe, cea mai puţin spectaculoasă din întreaga necropolă. Diametrele sale sunt cuprinse între 8 m (N - S) şi 10 m (E - V), iar înălţimea de 0,40 m; este foarte aplatizat şi alungit pe direcţia E - V. Sistemul de săpătură a constat în trasarea martorilor centrali, orientaţi N - S şi E - V, cu lăţimea de 0,5 m şi a secţiunilor aferente, pe direcţia N - S. Au fost deschise următoarele secţiuni: S I NE cu lungimea de 7 m şi S I SE şi S I SV, cu lungimea de 5 m, cu martori intermediari de 0,5 m. Stratigrafia T7/2003: - până la –0,10/–0,15 m, sol vegetal, cenuşiu deschis - de la –0,10/–0,15 m până la –0,30/–0,40 m, strat de pământ nisipo-argilos, de culoare cenuşie (sol de pădure evoluat) - mantaua T7/2004, se dezvoltă între –0,30/–0,40 m şi solul antic de călcare aflat la –0,80/–0,90 m, fiind alcătuită dintr-un strat de pământ dur, de culoare brun-cenuşiu închis, cu unele impregnaţii de cărbune - de la –0,80/–0,90 m este prezent solul brun-gălbui, steril din punct de vedere arheologic. În zona centrală a movilei, la adâncimea de –0,20/-0,30 m, au fost descoperite fragmente şi impregnaţii de cărbuni, provenind de la activităţi antropice recente, nefiind în conexiune cu mantaua movilei. - în S I SE, la –0,35 m, la m. 1,70 faţă de profilul N al secţiunii şi la 0,60 m de profilul V, a fost descoperită o aşchie de silex cenuşiu. - în S I SE, la –0,35 m, la 0,50 m de profilul de S şi la 0,50 m de profilul de E al secţiunii, a fost găsit un fragment ceramic de culoare cărămizie, negricios în spărtură, puternic corodat, care indică totuşi apartenenţa la epoca bronzului. - în S I SE, la –0,60 m, a fost observată schimbarea culorii pământului mantalei, în sensul că devine mai negricioasă. La o atentă radere a putut fi delimitat conturul unei gropi de formă aproximativ rectangulară, care se pierde cca. un sfert în profilul de V al secţiunii. Orientarea gropii mormântului era NNV - SSE. În treimea sudică a gropii, în timpul exploatării, s-a observat faptul că pământul negricios era amestecat cu mici lentile de lut galben, împrăştiate, precum şi cu granule de calcar. Până la –0,75 m nu au fost descoperite urme de cărbune. - în S I SE, la –1,12 m, la 0,66 m de profilul E, la m. 1,85 (faţă de profilul N), a fost descoperit un fragment de calotă umană. - fundul gropii mormântului, notată G1, a fost interceptat la –1,50 m. Lungimea acesteia, pe direcţia NNV - SSE era de 2,14 m iar pe direcţia E - V de 1,05 m. După cum s-a observat la realizarea profilelor pereţilor de N şi V ai S I SE, groapa a fost tăiată începând cu adâncimea de 0,60/0,70 m; pereţii au fost tăiaţi drept, pe alocuri doar, uşor oblic, în pământul de culoare brun-gălbuie, steril arheologic. - oasele defunctului au fost depuse pe fundul G1, iar la examinarea acestora a fost observat faptul că ele nu prezentau o poziţie (conexiune) anatomică. Astfel, fragmentele craniului erau împrăştiate în dreptul umărului stâng, fragmentele provenind de la maxilarul inferior şi cel superior fiind situate la o distanţă de cel puţin 0,20 m unele de altele. De asemenea, oasele toracelui nu erau dispuse în conexiune cu cele ale bazinului, iar în privinţa oaselor picioarelor, tibie, peroneu şi femur, precizăm că au fost identificate mai multe resturi care indică provenienţa lor de la cel puţin doi indivizi. Membrele superioare s-au păstrat fragmentar. Între oasele defunctului se remarcă prezenţa unor mici fragmente de cărbune, care ar putea reprezenta o eventuală ofrandă sau resturi provenind de la rugul cinerar. Urmează ca analizele antropologice să stabilească în detaliu dacă într-adevăr este vorba de mai mulţi indivizi, sexul şi vârsta. T8/2003 Movila este amplasată la aproximativ 300 m NE de T6/2002, T7/2003 şi T2/2001, pe partea stângă a drumului comunal Adâncata – Feteşti, în apropierea pădurii Feteşti. Are un diametru aproximativ de 20 m şi înălţimea de 0,5 m. Au fost trasaţi martorii centrali, orientaţi N - S şi E - V, cu lăţimea de 0,5 m şi au fost deschise următoarele secţiuni, orientate N - S, cu lăţimea de 2 m şi martori incluşi de 0,5 m: S I SV, S I NV, S I NE şi S I SE, cu lungimea de 5,00 m, cu martorii incluşi, de 0,50 m. Dacă toţi cei şapte tumuli cercetaţi până în prezent prezentau acelaşi tip de manta, trebuie să subliniem faptul că, pentru prima dată, în cadrul necropolei de la Adâncata, culoarea şi structura mantalei este complet diferită. Mantaua T8 este negricioasă, uneori cenuşiu-negricioasă, compactă, prezentând rareori mici lentile de lut galben, având uneori un aspect afânat. De asemenea, dacă toţi tumulii cercetaţi până în prezent aveau o poziţie joasă, T8/2003 se află poziţionat pe o mică înălţime. Notăm aici şi faptul că este cel mai apropiat de aşezarea contemporană necropolei. Alături de această movilă, la cca. 15 m SV, se află o alta de dimensiuni relativ asemănătoare. Spre deosebire de ceilalţi tumuli, de această dată, mantaua este extrem de bogată în materiale arheologice. Astfel, remarcăm o bogăţie de materiale ceramice cucuteniene, nepictate şi numeroase unelte întregi şi fragmentare din silex. O situaţie asemănătoare, dar la scară redusă, a fost semnalată şi în T2/2001 şi T6/2002, la acea vreme fiind presupusă aducerea unei părţi din pământul care constituia mantaua movilelor din zona unei aşezări cucuteniene eventual chiar din aşezarea de epoca bronzului care suprapunea stratigrafic o aşezare cucuteniană. Din motive financiare (din păcate fondurile au lipsit cu desăvârşire), acest tumul a fost decapat parţial, până la –0,50/-0,70 m. Totuşi, notăm descoperiri deosebit de interesante. Aici precizăm că groapa mormântului nu a fost identificată. - în capătul nordic al S I NE, a fost decopertată o vatră aparţinând epocii bronzului (cultura Komarów – Costişa – Bia³y-Potik). Aceasta a fost observată la adâncimea de 0,5 m, în chiar structura mantalei. Modul în care au fost arse lipiturile, pe o adâncime de cca. 0,10/0,15 m, indică intensa utilizare a ei; totuşi, forma nu o putem preciza, ea fiind puternic răvăşită. Atât pe vatră, cât şi între lipiturile sale, au fost descoperite numeroase fragmente ceramice aparţinând complexului cultural sus amintit. - în colţul de NE al S I SE, în ultima zi a cercetărilor de la Adâncata–Imaş, a fost descoperit, aproximativ în centrul movilei, la adâncimea de 0,5 m, un grup compact de vase, opt la număr. Urmează ca în campania din anul 2004 acest complex să fie exploatat integral, prin deschiderea unor secţiuni adiacente în sectorul de răsărit al T8/2003.
We carried on with the systematic archaeological excavations in the Costişa-Komarov cemetery at Adâncata. The main objective of the excavations consists in intercepting the pit of the central grave. We excavated nine sections and prolonged the one excavated during the previous campaign. We failed to uncover the grave pit and the bones, therefore one can draw the conclusion that we deal with a cenotaph type tower.