În decada a doua a lunii septembrie 2003, sub egida Primăriei Municipiului Alba Iulia, de-a lungul străzii Nicolae Iorga (fost Unirii), pe tronsonul cuprins între Hotel Cetate şi Catedrala Reîntregirii, s-au desfăşurat lucrările de excavare a unui şanţ de canalizare. Lată de circa 2 m, construcţia s-a adâncit cu excavatorul până la -6,50 m, în straturile aluvionare cuaternare ale terasei a doua a Mureşului. ... În pereţii laterali s-au conturat o stradă romană alcătuită dintr-un strat de balast, patru ziduri clădite din bolovani de râu din antichitate şi evul mediu, bordeie cu podeaua marcată de o linie consistentă de cărbune, un drum medieval dispus pe direcţia E - V, pavat cu bolovani de râu (sec. XVIII), substrucţiile galeriei fortificaţiei austriece, parţial demolate după realizarea Marii Unirii, cu prilejul amenajării accesului în incinta "Cetăţii", şanţul exterior al castrului roman, un cuptor de ars var sau cărămidă şi alte obiective arheologice rămase în taluzul construcţiei subterane sau distruse de cupa excavatorului. În cursul lunii octombrie, lucrările de punere în operă a conductei de canalizare au înaintat în incinta castrului antic, utilizat ca fortificaţie medievală până la demolarea sa de austrieci. La 5,60 m spre E de colţul zidului de S al Spitalului de Neurologie s-a decopertat colţul sud-vestic al turnului lateral al porţii apusene a castrului antic, aflat la 1,30 m adâncime. La V de turn, în pereţii şanţului de canalizare s-au conturat elementele de fortificaţie exterioară ale castrului, constituite dintr-o bermă lată de circa 6 m şi un şanţ cu deschiderea superioară de circa 10 m. Valul median şi şanţul exterior, componente exterioare ale sistemului castral antic, au rămas neprecizate stratigrafic datorită utilizării permanente a unui scut metalic de către constructori şi a umplerii succesive a şanţului cu materialele excavate de la capătul estic. Turnul de S al porţii, dezvelit pe lungimea de 1,20 m, are grosimea de 1,80 m şi pătrunde în orizontul cu depuneri arheologice până la 6,50 m adâncime. Porţiunea dezvelită reprezintă capătul sudic al laturii de V dărâmată de austrieci la 1713-1714, conservat in situ prin acoperirea sa cu un strat de moloz. Partea dinspre N a zidului este acoperită de trotuarul străzii, lat de 2,40 m, şi a fost distrusă în veacul trecut, cu ocazia săpării fundaţiei şi a pivniţelor subterane ale clădirii Spitalului de Neurologie. Zidul turnului este construit din blocuri paralelipipedice, cu feţele de contact bine netezite şi suprafaţa exterioară cioplită grosier. Ele sunt aşezate în şiruri de asize succesive şi paralele, începând de la nivelul fundaţiei. Suportul de la baza zidului are aspectul unui bloc monolit, înalt de 1,20 m, construit din bucăţi de piatră şi sfărâmături înnecate în mortar de var cald. Latura sudică a turnului a fost demantelată până la nivelul fundaţiei şi toate blocurile ecarisate scoase din monument au servit la ridicarea unor porţiuni din zidul cetăţii austriece. Partea superioară a fundaţiei, ivită la 6 m adâncime, a fost excavată în sensul direcţiei laturii (E - V), cu cupa unui excavator de mare putere mecanică. În urma unor neîncetate intervenţii ale utilajului, desfăşurate în timpul a câteva zile, fundaţia zidului a fost scoasă până aproape la fundul şanţului antic. La circa 8,50 m spre E de faţada răsăriteană a turnului, excavatorul a dezvelit şi rupt un alt zid lucrat din blocuri de calcar fasonate şi bolovani de râu, aşezat uşor oblic pe colţul turnului. Partea superioară a construcţiei, înaltă de circa 1,10 m şi groasă de 0,90 m, a fost excavată până la 5,40 m adâncime de către demolatorii cetăţii medievale. În profilul şanţului de canalizare executat în incinta castrului s-au mai secţionat şi alte obiective (lentile de demolare a unor ziduri, locuinţe medievale, tunelul canalului de evacuare a reziduurilor din interiorul cetăţii ridicat din cărămidă de către constructorii austrieci, porţiuni din substrucţiile unor clădiri moderne etc.). Refuzul autorităţilor de a sprijini şi finanţa cercetarea arheologică a traseului şanţului de canalizare ne-a obstrucţionat activitatea de înregistrare cu exactitate a unor secvenţe stratigrafice importante pentru cunoaşterea evoluţiei vieţii umane în castru, amplasarea topografică a obiectivelor arheologice, îndeosebi a substrucţiilor, a turnului porţii şi a elementelor de fortificaţie exterioară, precum şi salvarea unor piese răvăşite şi bulversate de cupa utilajelor mecanice.