Staţiunea a fost descoperită cu prilejul unor cercetări etno-arheologice efectuate în spaţiul zonei arheologice Iclod. Lui A.Bulbuc i se semnalează staţiunea de către Bria Pavel, în anul 1994, cu prilejul săpării conductei de apă din sat. În acelaşi an apar materiale cenuşii, lucrate la roată. În campania anului 1995 echipa tehnică deschide o secţiune de 5 x 1 m, în marginea unei cariere de piatră din marginea ...terasei ce străjuia satul. Secţiunea (S 1) este prelungită (10 x 1 m) deoarece a fost descoperit un bordei neolitic cu foarte multă ceramică. Secţiunea se afla pe terenul lui Lengia. Pe aceeaşi direcţie se mai deschid alte două secţiuni (S 2-S 3) acoperind o suprafaţă de cca. 60 m lungime. În secţiuni sunt semnalate trei bordeie, dintre care, două sunt pe traseul secţiunii, iar la cel de-al treilea săpătura se opreşte la partea superioară a lui. Bordeiele sunt dispuse la o distanţă de 22-30 m şi au formă dreptunghiulară, una din dimensiuni de cca. 2,2m. Apar la adâncimea de 40 cm şi coboară până la 70 - 80 cm. Stratul de cultură are 20 - 40 cm grosime şi este ceva mai gros în vecinătatea bordeielor.  Materialul arheologic descoperit atestă existenţa unui proces de sinteză culturală, început din a doua etapă a fazei Iclod II, mai precis în ceea ce defineam ca Iclod II/III. În ceramică se constată influenţe specifice culturii Petreşti, care însă sunt realizate pe o pastă Iclod sau o ceramică Petreşti aflată în proces de decădere.  În acest orizont apar descoperirile specifice culturii Precucuteni, dar ele sunt realizate pe o factură Iclod II/III sau factură de sinteză Iclod - Petreşti. În acest orizont sunt şi materiale de cea mai bună factură Precucuteni I. Ceea ce nu este sigur dovedit este poziţia cronologică a etapei Iclod II - III, faţă de evoluţia culturii Petreşti, mai ales după faza B. Asemenea descoperiri ceramice au fost semnalate şi la Livada - Gară şi la Ţaga. De fiecare dată însă, la bază sunt elemente de factură Iclod I/II şi II. În unelte se constată preferinţa pentru uneltele de şist.