Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Inel | Constantin | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
Campania arheologică din anul 2003, desfăşurată în necropola tumulară de la Almaşu Mare "La Cruce", în perioada 22 septembrie - 15 octombrie, a avut drept obiectiv dezvelirea jumătăţii nordice a tumulului 1, înscrisă în interiorul unei suprafeţe dreptunghiulară cu dimensiunile de 15 x 7,50 m, latura sudică a acestei suprafeţe fiind formată din martorul menţinut pe diametrul movilei şi orientat E - V. S-a trasat... şi un al doilea martor stratigrafic, orientat pe direcţia N - S, şi având o lăţime de 0,50 m, care a subîmpărţit suprafaţa în două sectoare pătrate, cu latura de 7 m. Adâncimea maximă a săpăturii, atinsă în zona centrală a tumulului a fost de cca. 1,35 m. Metoda tehnică de săpătură adoptată a presupus demontarea succesivă a straturilor de bolovani care formau mantaua tumulului 1, urmată apoi de săparea depunerilor de sol, până la atingerea solului viu. Dacă în campania anului precedent fusese găsit un unic schelet depus excentric, în acest an singurele oseminte umane descoperite au fost fragmentele unei calote craniene, aşezate sub mantaua de bolovani, în zona centrală a movilei. Această situaţie este cunoscută şi din alte necropole tumulare cercetate în zona Munţilor Trascăului, cum este cea de la Ampoiţa, unde au fost găsite cranii întregi sau fragmentare, depuse izolat. Sunt de remarcat totuşi dimensiunile mari ale movilei de la Almaşu Mare (diametrul de cca 12 m), raportat la numărul de morminte pe care le-a conţinut. Observaţiile de stratigrafie verticală şi orizontală efectuate în campania 2003 au permis stabilirea unor interesante elemente de arhitectură funerară prezente în necropola de la Almaşu Mare - "La Cruce". S-a putut astfel constata că nivelul antic de călcare a fost purificat prin ardere, dovadă pigmenţii de cărbune care au fost identificaţi pe toată suprafaţa cercetată, dar şi în primul nivel de sol argilos din mantaua movilei. De asemenea, au fost puse în evidenţă două aliniamente concentrice de blocuri de stâncă de mari dimensiuni, unul dispus la periferia tumulului, cu rolul de a menţine probabil stabilitatea construcţiei funerare, celălalt spre interiorul movilei. S-a constatat că pentru ridicarea movilei de bolovani, au fost utilizate două tipuri diferite de roci. Conglomeratele provin din structurile geologice aflate în apropierea zonei de edificare a tumulului, în schimb galeţii aluvionari au fost transportaţi din albia văii Almaşului, aflată la o distanţă de cca. 0,5 km de aria necropolei. Deşi nu au fost descoperite piese de inventar, prin elementele de arhitectură funerară constatate, tumulul 1 de la Almaşu Mare se încadrează în grupul cimitirelor tumulare aparţinând perioadei de început a epocii bronzului, identificate în zona Munţilor Apuseni. Rezultatele cercetării au fost înregistrate grafic şi fotografic, documentaţia completă fiind păstrată la MNUAI. După încheierea cercetării, s-a procedat la astuparea completă a săpăturii, terenul fiind redat circuitului agricol. Având în vedere că lipsa inventarului funerar, în special ceramic, nu a permis o încadrare culturală mai nuanţată a necropolei de la Almaşu Mare, se impune continuarea cercetărilor în acest sit, prin abordarea unui al doilea tumul, plasat pe aliniamentul E - V.
The 2003 archaeological campaign conducted in the tumular cemetery of Almaşu Mare “la Cruce”, aimed to uncover the north half of tumulus 1. The vertical and horizontal stratigraphy observations conducted in the 2003 campaign made it possible to establish some interesting funerary architecture elements found in the cemetery, as we could see that the ancient ground surface had been purified by cremation, taking into account that the lack of grave goods, especially pottery, did not allow a more precise cultural framing of the cemetery of Almaşu Mare, which brings about the necessity to continue the investigations in this site, by approaching the second tumulus, located on the east-west alignment.