Punctul de hotar Holmoş se situează la 4 km N de comuna Berveni, în zona de frontieră româno-ungară. Situl arheologic se întinde pe malul fostei mlaştini Ecedea şi este compus din trei obiective: Holmoş I aşezare tell din epoca bronzului - cultura Otomani, aşezare hallstattiană, Holmoş II aşezare din epoca romană. Aşezarea din epoca romană se situează pe o limbă de pământ larg de cca. 50 de m, lung d...e cca. 200 de m şi este despărţită de malul mlaştinii de un pârâu mlăştinos. Acest amplasament a fost locuit exclusiv în epoca romană, complexele nefiind deranjate de complexele din alte perioade istorice În anul 2003 au fost continuate săpăturile din anul 2001 pe partea stângă a drumului de ţară care trece prin situl arheologic, pe teritoriul asociaţiei de agricultori "Berlapi" Berveni. Au fost practicate următoarele secţiuni: S I 30 x 1 m; S II 30 x 1 m; S III 10 x 1 m; S IV 4 x 1 m; S V 10 x 3 m; S VI 10 x 3 m; S VII 6 x 3 m; S VIII 20 x 3 m; SIX 9 x 3 m - Total = 233 m2 Stratigrafie: Stratul superior (0,35-0,40 m) arabil are o culoare cenuşiu-negricioasă şi conţine foarte multe fragmente ceramice şi chirpic. Stratul al doilea (0,35/0,40–0,50 m) are o culoare cenuşiu-închisă şi conţine deasemenea foarte multe fragmente ceramice şi chirpic. Stratul al treilea (0,50-0,60 m) are o culoare cenuşiu deschisă, cu puţine fragmente ceramice şi chirpic. Faza I Ateliere: Atelier 1. C 7/S I, C 22/S VI groapa de deservire pentru vatra C 26/S VI. Forma ovală în plan 1,90 x 3 m; se adânceşte în două trepte de la nivelul conturării (-0,50 m) la prima treaptă (-0,80 m) la bază (-1,06 m). Pe latura dreaptă se observă o intrare cu trei trepte de la steril (-0,50 m) la prima treaptă (-0,60 m) la a doua treaptă (-0,90 m) la bază (-1,06 m). Spre vatră a fost realizat un acces larg de 0,40 m, prima treaptă (-0,91 m) a doua treaptă (-1 m) la bază (-1,06 m). C 26/S VI vatră. Forma ovală în plan, parţial cercetată, 1 x 1,40 m. Conturat la –0,61 m. Vatra este foarte slab arsă, se conturează prin pigmenţi de lut ars. Atelier 2.C 32/S V groapa de deservire pentru vatra C 31/S V. Forma ovală în plan 1,30 x 1 m, cu o intrare pe partea dreaptă şi cu un acces spre vatră. Groapa coboară în două trepte de la nivelul de conturare (-0,53 m), la prima treaptă (-0,70 m) la fund (-1,06 m). Intrarea 0,60 x 0,60 m este formată din două trepte, la prima treaptă (-0,78 m), la bază (-1,06 m). Accesul la vatră se face în două trepte, la prima treaptă (-0,60 m), la bază (-1,06 m). C 31/S V vatră. Forma circulară în plan, parţial cercetată, cu diametrul de 0,90 m. Conturat la –0,44 m. Vatra este foarte slab arsă, se conturează prin pigmenţi de lut ars. Atelier 3. C 11/S I, C 35/S V groapa de deservire pentru vatra C 34/S V. Forma ovală în plan 2 x 1,90 m. Se adânceşte puţin, într-o singură treaptă, de la nivelul conturării (-0,50 m) la fund (-0,58 m). C 34/S V vatră. Forma ovală în plan 0,56 x 0,80 m. Conturat la –0,44 m. Vatra este mai bine arsă decât celelalte vetre, dar nu s-a putut stabili grosimea lutului ars. Atelier 4. C 36/S V groapa de deservire. Taie vatra atelierului 3. Groapă ovală 0,98 x 0,88 m, coboară într-o singură treaptă de la nivelul conturării (-0,55 m) la bază (-1,04 m). Are un acces la vatră larg de 0,50-0,60 m, lungimea cercetată 0,78 m. Coboară în trei trepte de la nivelul conturării la prima treaptă (-0,60 m) la a doua treaptă (-0,65 m), la bază (-1,04 m). Faza II Locuinţe. Locuinţa 4. C 6/S I, C 18/S IV, C 27/S IX şanţul de fundaţie a peretelui estic, 6 m prins în secţiune. Lărgimea şanţului 0,80-0,90 m, adâncimea coboară de la nivelul de conturare (-0,50 m) la bază (-0,70 m). La bază s-au conturat urmele parilor pe două rânduri de la construcţia peretelui: rândul exterior, Gr. 20/ S IV, Gr. 22/S IV cu diametre de 0,18-0,20 m şi o urmă de par la mijloc Gr. 19/ S IV, circulară, cu diametrul de 0,30 m. Locuinţa 3. C 15/S I, C 20/S VII şanţul de fundaţie a peretelui vestic, 4 m prins în secţiune. Lărgimea 0,60-0,70 de m. În S I coboară într-o singură treaptă, de la nivelul conturării (-0,40 m) la bază (-0,50 m). În S VII coboară în două trepte de la nivelul conturării (-0,40 m) la prima treaptă (-0,46 m) la bază (-0,50 m). La bază s-au conturat urmele parilor pe două rânduri de la construcţia peretelui: rândul exterior, Gr. 16/S I, Gr. 29/S I, cu diametre de 0,18-0,20 m rândul interior Gr. 31 cu diametrul de 0,20 m şi o urmă de par la mijloc Gr 17/ SI, diametrul 0,30 m Gr. 28/S VII rectangular, cu o latură de 0,70 m. C 8/S I, C 21/S VI şanţul de fundaţie a peretelui estic, 4 m prins în secţiune. Lărgimea 0,60-0,70 de m. În S I coboară într-o singură treaptă, de la nivelul conturării (-0,40 m) la fund (-0,50 m). În S VII coboară în două trepte de la nivelul conturării (-0,40 m) la prima treaptă (-0,46 m) la bază (-0,50 m). La bază s-au conturat urmele parilor pe două rânduri de la construcţia peretelui: rândul exterior Gr. 26 şi rândul interior Gr. 27, cu diametrul de 0,20 m, o urmă de par la mijloc, Gr. 25 cu diametrul de 0,40 m. Locuinţa 2. C 13/S I, C23/S V şanţul de fundaţie a peretelui vestic, 4 m prins în secţiune. Lărgimea 0,60-0,70 m. În S I coboară într-o singură treaptă, de la nivelul conturării (-0,35 m) la fund (-0,50 m). În S V coboară într-o singură treaptă, de la nivelul conturării (-0,50 m) la fund (-0,62 m). Pe baza fundaţiei de perete s-a putut observa urma unor bârne aşezate pe lungimea şanţului. C 16/S II, C 24/S VIII şanţul de fundaţie a peretelui estic, 4 m prins în secţiune. Lărgimea de 0,70 - 1 m. În S I coboară într-o singură treaptă, de la nivelul conturării (-0,35 m) la fund (-0,60 m). În S VIII coboară într-o singură treaptă, de la nivelul conturării (-0,48 m) la fund (-0,58 m). Pe baza fundaţiei de perete s-au putut observa urmele unor bârne aşezate transversal. Anexe locuinţa 2. C 29 groapă circulară. Diametrul 0,50 m, coboară de la nivelul conturării (-0,75 m) la fund (-1,40 m). Fără inventar. C 38 fântână, parţial săpată. Circulară, cu diametrul de 1 m, se adânceşte la adâncimea 2 m până la apa freatică. S-a conturat la –0,76 m Fântâna avea o intrare rectangulară, de 1,40 x 0,68 m, adâncită la –0,78 m. C 37 groapă rectangulară, parţial săpată, 1,40 x 2,40 m. Se adânceşte în două trepte de la conturare (-0,56 m) la prima treaptă (-1,02 m) la fund (-1,28 m). Pe colţul sudic se poate observa o treaptă de intrare la –0,80 m. Faza III Locuinţa 1. C 14/S I, C 33/S VIII şanţul de fundaţie a peretelui vestic, 5 m prins în secţiune. S-a conturat foarte greu, la adâncimea de 0,48 de m. Se adânceşte la –0,54 m. Lăţimea este de 0,80-0,90 m. C 17/ S I, C 30/S VIII şanţul de fundaţie a peretelui estic, 6,5 m prins în secţiune. S-a conturat amestecat cu lutul galben. Lărgimea 0,90-1 m. Foarte probabil, că au fost scoase bârnele, pentru că a fost săpată în două trepte de la nivelul de conturare (-0,52 m) la prima treaptă (-0,90 m) la fund (-1,10 m). Complexe fără posibilitatea de încadrare într-o fază: C 28/S IX. Groapă fără o formă clară, tăiată de şanţul de fundaţie a locuinţei 4. Conturat la –0,42 m se adânceşte la –0,68 m. Lăţimi maxime 1,80 x 1,40 m. C 9-10/S I. Groapă alungită, parţial săpată. S-a conturat foarte greu, la –0,50 m. Coboară în mai multe trepte la –1 m. Lăţimea în secţiune 1,30 m. C 41/S V/S VIII, conturat după demontarea martorului dintre secţiuni. Groapă circulară, parţial săpată, diametrul 2,50 m, s-a conturat la –0,60 m şi se adânceşte la –0,68 m. Groapa a fost înconjurată de gropi de stâlpi: Gr.36/ SVIII adâncimea de 0,72 m, diametrul 0,50 m; Gr. 34/S VIII adâncimea de 0,77 m, diametrul 0,40 m; Gr. 32/S V adâncimea de 0,80 m, diametrul 0,50 x 0,40 m; Gr. 33/S V, adâncimea de 0,76 m, diametrul 0,40 m; Gr. 35/S V adâncimea de 0,80 m, diametrul 0,40 m. În anul 2003 s-a continuat dezvelirea L1. Lăţimea locuinţei este de 6 m, lungimea cercetată de 27 de m. S-a continuat dezvelirea L2, lăţimea 7 m, lungimea cercetată 10 m. Au fost descoperite alte două locuinţe de tip identic: L3, cu lăţimea de 7 m, lungimea cercetată 4 m şi L4, prins numai pe o latură de 7 m. S-a obţinut date privind sistemul de construcţie a pereţilor. S-au conturat în şanţurile de fundaţie urmele a două şiruri de pari, lângă pereţii şanţurilor cu diametre de 0,18-0,20 m şi urmele unor bârne la mijlocul şanţurilor, cu diametrul de 0,30-0,40 m. S-au conturat urmele unor bârne aşezate transversal, între pari, care foarte probabil formau structura de rezistenţă a pereţilor. Aceste locuinţe au fost construite în două faze. La faza a II a aşezării aparţin L2, 3, 4, paralele, orientate N - S, formând o "stradă". De faza a III a aşezării aparţine L1, orientat NE - SV, în superpoziţie faţă de L2. Sub nivelul locuinţelor din faza II s-au conturat 3 vetre cu groapă de deservire şi o groapă de deservire, aparţinând fazei I a aşezării. Tipul de locuinţe este unicat pe teritoriul României şi în Bazinul Carpatic. Cele mai bune analogii găsim în N Poloniei şi Germaniei, pe malul Mării Baltice. Materialul arheologic din prima fază se compune într-un procentaj covârşitor din ceramică modelată cu mâna, de factură germanică, aparţinând culturii Przeworsk. Datarea acestei faze se bazează deocamdată pe ceramică. Pe baza contextelor similare faza I se încadrează în a doua jumătate a sec. II - prima jumătate a sec. III. Între materialul arheologic din fazele II şi III nu există mare diferenţă. Apare ceramica cenuşie de factură romană, ceramica ştampilată într-un procentaj redus, fragmente de ceramică vopsită roşiatică romană şi fragmente de terra sigillata. Apare desemenea ceramica de factură dacică, cu brâu alveolat şi opaiţele dacice. Alături de materialul ceramic au fost descoperite şi piroane, cuie, clanţe folosite în construcţia locuinţelor. Foarte probabil, că fazele II şi III se datează în a doua jumătate a secolului III. Această datare este sprijinită şi de două monede de bronz romane, probabil din a doua jumătate a secolului III. Având în vedere tipul de locuinţe şi numărul mare de piese romane (în anul 2001 a fost descoperit un vas de bronz), foarte probabil, că aşezarea de la Berveni-Holmoş II a fost locuită de o elită tribală germanică, a cărei cultură materială a fost influenţată de cultura materială dacică, şi de cultura materială provincială romană. [Robert Gindele]