Costeşti | Comuna: Orăştioara de Sus | Judeţ: Hunedoara | Punct: Blidaru - Cetate, La Vămi | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
2212
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Hallstatt; La Tène;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 90379.05 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Orăştioara de Sus
Localitate:
Costeşti
Punct:
Blidaru - Cetate, La Vămi
Localizare:
| 90379.05 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bodó | Cristina | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Glodariu | Ioan | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Pescaru | Adriana | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Pescaru | Eugen | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Cetate
Înălţimea Blidaru (703 m) cu cetatea care-i poartă numele se găseşte în partea de S a satului Costeşti, urcând pe valea Apei Grădiştei. Ca punct fortificat din perioada dacică intră în literatura de specialitate în anul 1923. Cercetări arheologice au fost întreprinse din 1953, precedate de unele sondaje în 1925 pe Muchia Chiştoarelor şi 1944 pe una din terasele Faeragului. În perioada anilor 1953-1959 a fost cercetat platoul superior cu fortificaţia propriu-zisă construită din două cetăţi îngemănate, cisterna de apă de pe una din terasele de V de sub cetatea II, turnul de observaţie din "Poiana Perţii" şi identificate o serie de alte turnuri din împrejurimi.
Campania anului 2003 s-a desfăşurat în două etape şi anume: în luna iulie ne-am axat pe lucrări de protecţie şi conservare primară a cetăţii de pe înălţimea Blidaru. Aceste lucrări au constat din refacerea zidului în porţiunile unde blocurile erau căzute sau cu o înclinaţie vizibilă spre exterior de pe latura de NV între turnurile 4 şi 5 precum şi pe partea de SE a cetăţii II.
De asemenea, s-a realizat o terasare a pantei din NNV a cetăţii, pentru a împiedica scurgerile de pământ spre cisterna amplasată pe terasa de aici, unde s-au întreprins lucrări de curăţire, degajare a pământului şi pietrei căzute în interiorul acesteia. Totodată s-a făcut defrişarea de vegetaţia din preajma obiectivelor cetăţii şi s-a refăcut împrejmuirea.
La Vămi
A doua etapă s-a desfăşurat în luna septembrie când au fost întreprinse cercetări arheologice în punctul "La Vămi", loc în care a fost semnalat încă din anii ’50, un turn de observaţie.
Punctul respectiv cu turnul de observaţie se găseşte pe drumul ce duce de la Cetatea Blidaru spre Luncani-Târsa, în stânga acestuia, la cca. 400-500 m de cetate. Coordonatele acestui punct sunt: 45°39’91" latitudine nordică, 23°09’66" longitudine estică iar altitudinea de 750 m.
În ridicătura de pământ uşor aplatizată sunt remarcate câteva blocuri de piatră ce aparţin turnului respectiv. Aici, în anul 1998 un colectiv de arheologi de la Universitatea şi Muzeul din Cluj, au realizat un sondaj care a precizat existenţa turnului, la care au fost utilizate blocuri din calcar din cariera de la Măgura Călanului.
Tot aici, am trasat o secţiune S 1 de 37 x 2 m orientată N - S. S 1 porneşte în partea de S de pe terasa din care se ridică mamelonul cu turnul. În această zonă de S a secţiunii am cuprins şi câteva blocuri de calcar care sugerau existenţa unui zid dacic, care nu am reuşit să-l elucidăm cu toate că la –0,20 m încep să apară o mulţime de pietre de stâncă atât în faţa cât şi în spatele rândului de blocuri.
Înspre N de la m. 12-13 în profilul secţiunii se conturează urma de la un şanţ. Această problemă urmează a fi clarificată în campania următoare.
În restul secţiunii la –0,20/-0,25 m sub stratul vegetal, apare pământul galben în care pe alocuri găsim pigmenţi de cărbune. Între m. 34 şi 35,5 la -0,30 m apare un bloc de calcar şi câteva fragmente, care după ce ne mai adâncim, constatăm că avem de-a face cu intrarea în turn, peretele vestic care are lăţimea de 2,80 m iar nivelul de călcare se afla la –1,95 m. La 2 m spre V de S 1 perpendicular trasăm S 2 de 17 x 3 m orientată E - V având în vedere cuprinderea blocurilor de calcar identificate de minisecţiunea realizată în 1998 şi unde a mai fost făcută una de către "căutătorii de comori" şi în această secţiune imediat sub solul vegetal apare pământul galben iar în capătul vestic avem un aranjament de blocuri de calcar folosite pentru fundaţia unei colibe, iar pe terasa din această parte alte blocuri folosite pentru sălaş la animale, oi care erau aduse la păscut în zonă.
Blocurile cu pricina, provin din zidul turnului. În zona prezenţei blocurilor din S 2, vizibile anterior, se conturează zidul exterior al turnului, parametrul vestic. În faţa lui am practicat o casetă de lăţimea secţiunii şi de 1 m adâncime. Se constată trei asize din blocuri, ultimul fiind aşezat direct pe stânca locală care a fost cioplită în vederea săpării şanţului de fundaţie. La capătul de E al S 2 la –0,50 m apare parametrul interior, unde formează colţul zidului din partea de SV. Blocurile prezintă multe urme de babe şi sunt destul de deteriorate. Realizând existenţa colţului, am extins S 2 spre S cu o casetă de 2 x 5 m în vederea descoperirii întregii construcţii. De la S 2 spre N am trasat două casete C 1 de 3 x 4,5 m la 1 m de S 2 şi 2 m de S 1 şi la 1,50 m de C 1 spre N C 2 de 4,50 x 5,50 m. La –0,45 m de la solul vegetal în ambele casete apare parametrul interior al zidului. În C 2 se conturează colţul de NV al turnului. Trasăm o nouă casetă C 3 de 3 x 5 m aflată la 3 m E de S 1 şi între m. 24,5 şi 27,5. Aici, traseul zidului pe direcţia estică apare la –1,60 m, dar numai parametru exterior.
Am demontat martorii de la C 1 şi C 2 pentru a avea o continuitate a zidului pe latura de V. Lungimea sa este de 11,90 m la exterior şi în interior de 6,80 m. Lăţimea zidului este de 2,60 m. Distanţa din colţul nord-vestic al turnului până la intrare este de 4,90 m.
Am constatat că în zona intrării de la nivelul de călcare avem 3 asize, în colţul nord-vestic 1 asiză care corespunde cu a treia din colţul sud-vestic. În cele două colţuri blocurile din ultima asiză prezintă profilatura ceea ce dovedeşte partea vizibilă a zidului de la turn. La nivelul celei de a 3-a asize, din loc în loc, cu o retragere de 0,30 m spre interior avem câte un bloc ce intră în emplecton. În construcţia zidului avem o alternanţă de blocuri cu câte o lespede. La nivelul asizei, vizibile, alternanţa este astfel de la S spre N 3 blocuri, apoi lespede, 5 blocuri şi lespede, 4 blocuri şi lespede, 3 blocuri şi lespede după care încă două blocuri.
Acest turn face parte dintre cele destul de numeroase, amplasate pe terasele dealului Blidaru în spaţiul Făeragu-Târsa Luncani cu vizibilitate spre Orăştie şi Valea Grădiştei.
Materialul arheologic constă din fragmente de olane şi ţiglă. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Înălţimea Blidaru (703 m) cu cetatea care-i poartă numele se găseşte în partea de S a satului Costeşti, urcând pe valea Apei Grădiştei. Campania anului 2003 s-a desfăşurat în două etape: într-o primă etapă s-au desfăşurat lucrări de protecţie şi conservare primară a cetăţii de pe înălţimea Blidaru. De asemenea, s-a realizat o terasare a pantei din NNV a cetăţii, pentru a împiedica scurgerile de pământ spre cisterna amplasată pe terasa de aici, unde s-au întreprins lucrări de curăţire, degajare a pământului şi pietrei căzute în interiorul acesteia. A doua etapă s-a desfăşurat în luna septembrie când au fost întreprinse cercetări arheologice în punctul „La Vămi”, loc în care a fost semnalat încă din anii ’50, un turn de observaţie. Materialul arheologic constă din fragmente de olane şi ţiglă.