Grădiştea de Munte (Grădiştea Muncelului) | Comuna: Orăştioara de Sus | Judeţ: Hunedoara | Punct: Dealul Grădiştei | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
2235
Anul cercetarii:
Perioade:
Protoistorie; Antichitate;
Epoci:
La Tène; Epoca romană timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 90397.01 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Orăștioara De Sus
Localitate:
Grădiștea De Munte (Grădiștea Muncelului)
Punct:
Dealul Grădiștei
Toponim:
Sarmizegetusa Regia
Localizare:
| 90397.01 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bodó | Cristina | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Pescaru | Adriana | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Oanţă-Marghitu | Rodica | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Oanţă-Marghitu | Sorin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Trohani | George | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Gheorghiu | Gabriela | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Iaroslavschi | Eugen | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Cioată | Daniel | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Florea | Gelu | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Glodariu | Ioan | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Mateescu | Răzvan | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Pupeză | Luca Paul | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Sacalâş | Mariana | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Sima | Darius | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Suciu | Liliana | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Toma | Corina | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Cercetările arheologice s-au făcut în două puncte: I. pe terasa a III-a din Cetate şi II. în zona sacră, pe terasa a X-a, cu precizarea că primele le-au continuat pe acelea din anul 2002.
Cetate - Terasa a III-a. Pentru continuarea cercetării arheologice pe terasa amintită s-au trasat două secţiuni, prima în continuare ca traseu a cercetărilor din 2002, iar a doua cvasiperpendiculară pe ea pentru a prinde marginea platoului (terasa I).
Secţiunea I/2003, de 28 x 2 m, orientată E - V a fost trasată perpendicular pe lungimea terasei a III-a şi s-a adâncit de la -1 m (m. 25-28) până la -2,5 m, adică până la stânca nativă.
Stratigrafie (de sus în jos):
- humus actual, gros de 0,10 –0,15 m;
- pământ brun-negricios alunecat sau adus de precipitaţii de pe terasa I-a;
- pământ brun-gălbui cu pigmentaţie de arsură şi cărbune;
- pământ brun-gălbui pigmentat pe alocuri cu cărbune;
- pământ steril
- stânca nativă
În m. 5-6 era o groapă modernă, iar în m 7-8 un şanţ antic, care traversa oblic secţiunea. Alte gropi superficiale s-au reperat în m. 3,20 –21. Şanţul din m. 7-8 era de drenaj şi aparţine fazei romane a terasei. Materialele arheologice au apărut în straturile 2-4, în primul amintit fiind rulat de pe terasa I (platoul cetăţii), iar în celelalte două amestecat. Ele constau din ceramică dacică (fragmente de chiupuri, căni, ceramică pictată) şi romană (capace, străchini, un fragment de mortarium), cărămizi şi ţigle dacice şi romane, pişcoturi de paviment, zgură de fier, turte de fier fragmentare, cuie, piroane, cuţi, conductă de apă fragmentară, călcâie de lance, o cataramă, sticlă (de geam, un fund de pahar), ţinte de fier de la o caliga, doi pilaştri de andezit în poziţie secundară.
Constatările prilejuite de cercetarea secţiunii au confirmat observaţia potrivit căreia după cucerirea romană stratul dacic a fost bulversat şi desfiinţat de amenajările romane, iar construcţiile romane au fost demontate înainte de retragerea detaşamentului militar roman din fosta cetate a capitalei dacice.
Secţiunea IA/2003 de 21,5 x 2 m, cu adâncimea de 0,60–1,70 m, trasată aproape perpendicular pe capătul de SV al secţiunii I/2003.
Stratigrafie (de sus în jos):
- humus actual, gros de 0,10 – 0,20 m;
- pământ galben-brun de aluviune de pe terasa I-a, identic cu acela natural aici, gros de 0,30 –1,30 m;
- stânca nativă de micaşist care are în partea superioară sfărâmătura obişnuită
În două locuri (m. 8,75 şi 15,50) se vede amenajarea a câte unei trepte (prima înaltă de 0,75 m, cealaltă de 0,50 m) amenajate în stânca nativă. Stratul de cultură nu a putut fi separat de pământul alunecat de pe terasa superioară.
Materialul arheologic a apărut numai în pământul galben-brun şi el consta din fragmente ceramice dacice şi romane disparate, fragmente de cărămizi, un bulgăre de zgură de fier, cuie, o scoabă şi o verigă de fier.
O amenajare a stâncii putea fi în m. 10 – 15, unde panta naturală a fost domolită şi, eventual, în m. 17 – 18,40 unde se putea face o amenajare a unui parapet de lemn, care nu a lăsat urme sesizabile arheologic. Tot acolo ar încăpea un zid dacic de terasă (zidul dacic de incintă avea 3,20 m grosime). În orice caz secţiunea va trebui prelungită şi dincolo de pragul în stâncă vizibil de la m. 20,20 până la m. 21,50.
Zona sacră, terasa a X-a: în spatele celor două ziduri de susţinere a terasei a X-a cu prilejul lucrărilor de restaurare din 1980 s-a descoperit un depozit de blocuri de calcar fasonate pe şase feţe şi se impunea verificarea lui şi a relaţiei cu zidul interior de susţinere a terasei a X-a. Mica terasă pe care se afla depozitul a primit indicativul Terasa X A. În vederea acestor verificări s-au trasat două secţiuni perpendiculare pe depozit şi oblice pe zidul interior de susţinere a terasei a X-a.
Secţiunea II/2003 de 10,50 x 1,50 m, orientată E-V şi adâncită până la -3,50 m. Stratigrafie(de sus în jos):
- resturi de la intervenţia din 1980;
- stânca orizontală (patul depozitului);
- stânca nativă;
- pământ amestecat cu lut pentru umplutura terasei X;
- patul în stâncă al zidului de terasă interior.
Secţiunea III/2003, de 10,50 x 1,50 m, orientată E - V, şi adâncită până la -3,50 m.
Stratigrafia este aproape identică cu a precedentei:
- resturi de la intervenţia din 1980;
- groapă antică umplută tot atunci;
- pământ amestecat cu lut pentru umplutura terasei a X-a;
- stânca orizontalizată sub depozit şi coborâtoare în rest până la patul zidului interior de terasă.
Materialul arheologic constă doar din câteva fragmente ceramice dacice databile în secolul I p. Chr.
Constatările principale prilejuite de cercetarea celor două secţiuni pot fi rezumate astfel: depozitul de piatră a fost aşezat pe un pat de stâncă orizontal şi conţinea blocuri fasonate, deteriorate de acţiunea apei din precipitaţii, unele cu marcaje antice; panta coborâtoare a stâncii native a fost completată cu umplutura din pământ şi lut a terasei a X-a; pentru zidul interior de terasă s-a amenajat un pat orizontal în stâncă; zidul a cedat parţial din pricina presiunii umpluturii terasei.
La demontarea depozitului de piatră s-au recuperat blocurile, care pot fi folosite şi toate acelea cu marcaje antice. Marcajele antice constau din litere (31 blocuri), monograme probabil (7 blocuri) şi litere plus monograme (30 de blocuri). Lor li se adaugă un bloc cu cinci feţe fasonate marcat cu o literă provenind probabil din zidul de susţinere a terasei a IX-a.
Blocurile cu marcaje antice au intrat patrimoniul MCDR Deva, iar restul materialului arheologic la MNIT.
Consolidări: s-au făcut la zidul de incintă al cetăţii după cum urmează: la paramentul interior pe o asiză -12 m liniari, două asize – 147 m liniari şi cu trei asize – 36 m liniari; paramentul exterior: cu două asize -116 m liniari şi cu trei asize – 47 m liniari. Parţial s-a umplut cu pământ provenit din săpături mai vechi terasa X A, s-a defrişat făgetul de o parte şi de alta a zidului de incintă pe câte o lăţime de 2 m de la zid şi s-a înlesnit accesul la monumente.
Conservări se fac la monumentele descoperite până acum în zona cetăţii şi a zonei sacre. Descoperirile sunt publicate în articole axate pe categorii de monumente şi de artefacte.
Rezumat:
Cercetările arheologice s-au făcut în două puncte: pe terasa a III-a din Cetate şi în zona sacră, pe terasa a X-a, cu precizarea că primele le-au continuat pe acelea din anul 2002. Materialul arheologic constă doar din câteva fragmente ceramice dacice databile în secolul I p.Chr. S-au efectuat consolidări la zidul de incintă pe parametrul interior şi cel exterior. Conservări se fac la monumentele descoperite până acum în zona cetăţii şi a zonei sacre.