Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
2255
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Templu;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Istria
Localitate:
Istria
Punct:
Cetate
Sector:
Bazilica Episcopală
Toponim:
Histria
Localizare:
| 62039.01 |
Lista Ilustrațiilor - 11
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Suceveanu | Alexandru | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Milošević | Gordana | participant | Institutul de Arheologie Belgrad |
| Băjenaru | Constantin | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Raport:
Campania 2003 a constat în efectuarea de noi sondaje în perimetrul bazilicii anterioare (Bazilica C), cu scopul de a evidenţia planimetria edificiului şi de a obţine date mai clare pentru datarea acestuia.
Pentru a avea o imagine completă a absidei bazilicii suprapuse am extins sondajul ß’ şi în nava de nord a bazilicii episcopale. În exteriorul absidei a fost pus în evidenţă un nivel de tasare care pare să fi fost unul din nivelele de călcare exterioare bazilicii C. Lipsa unor materiale arheologice relevante ne împiedică deocamdată să datăm cu certitudine acest nivel, până acum singurul care poate fi pus cu certitudine în legătură cu bazilica anterioară. Totuşi, un terminus post quem este asigurat acum de nivelul aflat sub această tasare, compus dintr-o umplutură (probabil o groapă menajeră) cu materiale ceramice diverse, databile în prima jumătate a secolului al IV-lea, datare asigurată şi de câteva monede.
Pentru a urmări traiectul zidului de S al bazilicii am efectuat o serie de sondaje în perimetrul atriului bazilicii mari şi al culoarului ce desparte acest atriu de strada de la vest. Se confirmă traseul zidului, cu devierea pronunţată către N faţă de axa laturii de E a edificiului. Stratigrafic, nu au fost puse în evidenţă decât decaparea masivă efectuată în sec. VI, însoţită aici de o demantelare sistematică a zidului în cauză (în sondajul ?’ s-au recuperat din acest nivel foarte multe monede mărunte de sec. V), sub care începe succesiunea de nivele romane (sec. II - IV).
În alte două sondaje efectuate în zona atriului bazilicii episcopale am identificat resturile a trei pilaştri, care despart navele centrală şi de S, având aceeaşi direcţie ca şi zidul de S al bazilicii. Aceştia sunt puternic afectaţi de demantelare, asfel că se mai păstrează doar fundaţiile realizate din piatră legată cu pământ (ar putea fi la fel de bine fundaţii pentru baze de coloane). Am putut astfel determina mai exact lăţimea navei de S (2,70 m).
Din punctul de vedere al tehnicii constructive am remarcat o diferenţă între fundaţia absidei (foarte adâncă şi realizată în întregime din piatră legată cu mortar) şi fundaţiile celorlalte ziduri ale bazilicii, foarte neglijent executate, din piatră legată cu pământ. Aceste fundaţii sunt uneori aproape inexistente, precum zidul de est al navei de sud, care se opreşte cu fundaţia pe un nivel de pavaj din sec. IV (sondaj ?’), sau chiar zidul de sud al bazilicii, care în sondajul ?’ stă cu ultimele pietre din fundaţie pe un nivel de scoici foarte puternic tasat. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Campania 2003 din Sectorul Basilica Episcopală a constat în efectuarea de noi sondaje în perimetrul bazilicii anterioare (Bazilica C), cu scopul de a evidenţia planimetria edificiului şi de a obţine date mai clare pentru datarea acestuia.