Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
2257
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Structură de cult/religioasă;
Cod RAN:
| 62039.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Istria
Localitate:
Istria
Punct:
Cetate
Sector:
Zona sacră
Toponim:
Histria
Localizare:
| 62039.01 |
Lista Ilustrațiilor - 11
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bîrzescu | Iulian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mărgineanu-Cârstoiu | Monica | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Apostol | Virgil | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Zimmermann | Konrad | participant | Universität Rostock,Germany |
| Triebe | Doreen | participant | Universität Rostock,Germany |
| Schröter | Thoralf | participant | Universität Rostock,Germany |
| Firicel-Dana | Mădălina | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Dan | Dana | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Ţârlea | Alexandra Clara | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Bâlici | Ştefan | participant | Universitatea de Arhitectură "Ion Mincu", Bucureşti |
| Avram | Alexandru | participant | Université de Le Mans, France |
Raport:
Campania desfăşurată în august 2003 a avut drept principal obiectiv continuarea săpăturilor în "marea depresiune" ("groapa sacră") situată la SE de templul Afroditei. În paralel s-au continuat cercetările consacrate monumentelor romane din cartierul care a suprapus, după distrugerea de la mijlocul sec. I a. Chr, zona sacră grecească.
"Marea depresiune" a fost cercetată aproape complet. Rămâne de degajat numai extremitatea sa nord-estică, după demontarea monumentelor care stau pe umplutură în acest loc. Extremitatea sud-vestică a gropii nu va fi degajată pentru moment, întrucât în această zonă există pericolul ca, prin continuarea săpăturii, treptele de pe latura de E a templului Afroditei să se prăbuşească.
Cercetarea s-a concentrat în zona situată la S de presupusul abandon (vezi interpretarea avansată pentru monumentul din depresiune în CCA 2003). Am putut stabili că zidul II, descoperit parţial în 2002 (doar faţa sa interioară, nordică), prezintă pe latura sa sudică o căptuşeală de pietre de şist. Întrucât starea de conservare a zidului era extrem de precară, am decis să-l consolidăm provizoriu, remontând toate blocurile căzute, cu ajutorul unor bârne de susţinere. În afară de blocurile căzute accidental, alte două blocuri fuseseră găsite într-o poziţie secundară în campania 2002. Unul din ele căzuse peste o umplutură conţinând fragmente ceramice. După realizarea consolidării zidului, am fost în măsură să cercetăm această umplutură. Datarea materialelor din acest complex va putea constitui un terminus post quem pentru momentul amenajării spaţiului desemnat ca abaton (foarte probabil, prima jumătate a sec. al IV-lea a. Chr.). În rest, materialul ceramic recoltat nu este mult diferit faţă de cel descoperit în 2002. Este vorba de ceramică aparţinând sec. al IV-lea a. Chr., totuşi mai puţin consistentă: câteva zeci de fragmente, mai ales amforice.
O cercetare separată a fost consacrată unei suprafeţe situate la V de templul Afroditei, unde săpăturile din anii 1991-1992 se opriseră pe nivelul unei străzi (I) din sec. al VI-lea p. Chr. Această stradă reprezintă limita de V a insulei romane târzii. Două sondaje mai vechi (g/1992 şi d/2002) au fost unificate într-o suprafaţă notată g/d. Stratigrafia târzie se prezintă în felul următor:
- epoca anterioară mijlocului sec. al III-lea p. Chr.: zid anterior dezastrului gotic, reprezentând limita vestică a "insulei romane timpurii". Un bloc căzut stă pe un strat de arsură indicând momentul distrugerii gotice (cca. 251 p. Chr.?). În faţa unei asemenea situaţii, avem dovada că zidul din suprafaţa g/d este anterior distrugerii gotice (momentele I b-c; cele două subfaze fuseseră definite pentru insula romană timpurie în campaniile anterioare).
- momentul corespunzând sec. al IV-lea p. Chr. (faza II a-b): un complex compus din două ziduri, dintre care unul, orientat aproximativ E - V (perpendicular faţă de direcţia străzii I, care îl acoperă), suprapune vizibil zidul ante-gotic, iar celălalt, orientat aproximativ N - S (contemporan cu primul; ţesătură perfectă), prezintă o intrare cu prag spre o încăpere care se conturează spre limita de V a săpăturii. Într-o primă fază (II a), încăperea era pardosită cu dale de şist. Ulterior nivelul său a fost supraînălţat cu o umplutură de lut până la pragul actualmente vizibil (faza II b).
- momentul corespunzând sec. al V-lea p. Chr. (faza III): un zid care suprapune în mod evident complexul din sec. al IV-lea şi despre ale cărui conexiuni este deocamdată prematur să ne pronunţăm.
- insula din sec. al VI-lea p. Chr., bordată aici de str. I, cu cele două subfaze ale sale (faza IV a-b).
Conservând complexele astfel conturate, am adâncit săpătura la E de zidul ante-gotic, pentru a stabili secvenţa stratigrafică completă pentru epocile greacă şi romană timpurie. Sub nivelul corespunzând insulei romane timpurii am identificat urmele unui atelier databil în sec. II-I a. Chr., prezentând trei straturi de depunere. Sub umpluturile datorate atelierului a fost identificat un strat care acoperă o serie de blocuri de calcar aparţinând podiumului (J) templului Afroditei (I) şi care conţinea materiale aparţinând fazelor III şi IV stabilite pentru acest templu (vezi Histria VII, mss.). Sub acest strat din epoca elenistică târzie a apărut un strat de pământ brun conţinând materiale ceramice databile în sec. V - IV a. Chr. La V, acest strat acoperă un pavaj de dale de şist. Acesta nu a fost demontat, săpătura continuând până la stâncă în spaţiul îngust rămas între pavaj şi latura de V a podiumului templului. Materialul ceramic este amestecat, însă majoritar arhaic. Nu au fost descoperite urme de trepte, ceea ce confirmă observaţiile mai vechi, conform cărora podiumul templului Afroditei nu prezenta trepte decât pe laturile sale de S (faţada) şi E (spre "groapa sacră").
Tot în cadrul campaniei din 2003 am continuat cercetarea în suprafaţa notată A7-B7. în 2002 săpătura se oprise aici pe nivelul arsurii care marchează distrugerea zonei sacre la mijlocul sec. I a. Chr. (arsura 2). În 2003 a fost cercetată exhaustiv o suprafaţă ( 4,40 x 5,60 m.) delimitată de fundaţia basilicii din sec. al V-lea p. Chr (dezvelite în 1994) la E, fundaţiile unor ziduri romane timpurii (faza I a) la N şi V şi un zid compus din spolii, probabil tot din epoca romană timpurie, la S. Nu a fost descoperit nici un nou monument preroman. Cel mai bogat în material s-a dovedit a fi stratul arhaic. Între fragmentele ceramice, datate cu precădere în cea de a doua jumătate a sec. al VI-lea a. Chr., cea mai recentă piesă este un picior de cupă atică tip C (ca. 500-480 a. Chr.). Descoperirea cea mai spectaculoasă o reprezintă însă o cupă atică cu ochi (mai multe fragmente, care, prin restaurare, au permis reconstituirea unei bune părţi din piesa originară), purtând un graffito cu dedicaţie către Apollon (cca. 520 - 510 a. Chr.). Un alt fragment de cupă atică poartă un graffito cu dedicaţie către Hermes.
În sfârşit, o ultimă activitate a constat în demontarea "martorului" (lat de 2 m) între profilul P4 şi absida basilicii dezvelite în 1994, în scopul de a degaja în întregime "calea sacră" din epoca elenistică. Astfel, basilica din sec. al V-lea p. Chr. şi, evident, la E de aceasta, incinta post-gotică vor rămâne singurele monumente post-greceşti nedemontate. Sperăm, de altfel, într-o restaurare grabnică a bazelor de monumente votive care marchează calea sacră. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Campania desfăşurată în august 2003 în Zona Sacră a avut drept principal obiectiv continuarea săpăturilor în „marea depresiune" („groapa sacră") situată la SE de templul Afroditei.