Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Andonie | Corneliu | Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I" | |
Damian | Oana | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Georgescu | Cristina | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Ioniţă | Vasile | Complexul Muzeal Bucovina - Suceava | |
Mândroiu | Lucian | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea | |
Palincaş | Nona | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Stănică | Aurel | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea | |
Vasile | Mihai | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Cercetările arheologice din cetatea bizantină situată în intravilanul localităţii Nufăru, desfăşurate în perioada iunie - noiembrie 2002, s-au concentrat în zona nordică a promontoriului pe care se desfăşoară aşezarea. Cu finanţare asigurată de Direcţia Arheologie din MCC, prin intermediul IAB, şi de ICEM Tulcea, s-au continuat săpăturile în vederea descărcării terenului de sarcină arheologică de pe proprietate...a Adrian Petre. Au mai fost efectuate, pe baza finanţării investitorilor, şi sondaje determinate de amenajări gospodăreşti pe trei proprietăţi situate în zona extra muros a cetăţii bizantine, documentându-se urme discontinue de locuire aparţinând secolelor XII-XIII. Proprietatea Adrian Petre Continuarea săpăturilor desfăşurate în 2000-20021 pe o proprietate particulară, situată în intravilanul localităţii Nufăru, pe DS 67, la nr. 276, în vederea descărcării terenului de sarcină arheologică în spaţiul construibil al unei viitoare locuinţe familiale, s-a realizat prin intermediul unei suprafeţe cu dimensiunile de 15 x 8,50 m, zona de lucru fiind situată în interiorul perimetrului fortificat al aşezării. Reamintim faptul că în campania 2002 a fost cercetat un nivel cu două faze ocupaţionale, datând cu toată probabilitatea din sec. X, reprezentat de complexe de locuire şi gospodăreşti conţinând elemente constructive şi amenajări din lemn, bine păstrate: un complex, cu trei compartimente, cu dimensiunile surprinse în suprafaţa cercetată de 8 x 3,5 m, păstrat la nivelul fundaţiei, încăperea centrală având podea de lemn; o încăpere rectangulară, cu dimensiunile de 2,6 x 2,4 m, cu pereţii susţinuţi de un schelet din împletitură de nuiele, fără instalaţie de foc; o amenajare din scânduri având lungimea vizibilă de 5,7 m, lată de 1,2 m, orientată E - V, ce pare a fi îndeplinit rolul de "stradă", un complex marcat de o împletitură de nuiele de formă elipsoidală, cu diametrul de 2,3 m, ultimul urmând a fi cercetat în campania 2003. Sub acest nivel ocupaţional, au fost identificate o serie de alte structuri, conţinând de asemenea mult material lemnos, constând dintr-o amenajare, parţial dezvelită, de bârne solide, aflată sub nivelul podelei de lemn din încăperea centrală a complexului tricompartimentat, precum şi din segmente ale unor împletituri de nuiele, a căror destinaţie era greu de precizat atunci. Această "a doua fază de lemn" rămânând protejată in situ, a putut fi cercetată în campania 2003. Au mai fost identificate o serie de alte structuri de locuire, conţinând de asemenea mult material lemnos, constând din: un complex cu trei, eventual patru încăperi, pe tălpi de lemn, cu dimensiunile surprinse în suprafaţa cercetată de 12 x 3 m, cea centrală conţinând o amenajare de bârne solide, cu dimensiunile de 3 x 2,2 m, cu latura nordică dublată de un aliniament de trunchiuri, complex a cărui jumătate estică a fost dezafectată de locuitorii nivelului ocupaţional ulterior, probabil prin refolosirea lemnului ca material de construcţie, şi un alt complex, cu două încăperi, reprezentând o suprafaţă cercetată de 8,3 x 4,6 m, delimitată prin împletituri de nuiele surprinse pe lungimi de 2,4 m/3 m/3,4 m/4 m, cu parii păstraţi pe înălţimi de 0,36 m/0,38 m/0,44 m, dispuşi la distanţe de 0,25-0,3 m, marcând scheletul pereţilor, ambele compartimente fiind prevăzute cu instalaţii de încălzit-gătit, o vatră simplă, circulară, cu diametrul de 0,8 m, respectiv un cuptor de piatră, în formă de potcoavă, cu dimensiunile de 0,8 x 0,8 m, şi cu amenajări interioare constând din utilizarea tencuielii de mortar şi a podelelor de lemn. Complexul delimitat printr-o împletitură de nuiele de formă elipsoidală, cu diametrul de 2,3 m, conţinea o piesă de lemn din categoria celor cu "căuş" descoperite în număr de trei în campania 2002 şi o mare cantitate de seminţe, probabil de grâu şi mei, reprezentând un hambar. Materialul arheologic descoperit în nivel şi complexe este reprezentat de ceramică uzuală - fragmente provenind de la oale-borcan aparţinând speciei nisipoase cu decor incizat, orizontal, vertical sau în val, fusaiole şi câteva obiecte de lemn, dintre care amintim o cruciuliţă, precum şi multă zgură de sticlă. Nu au fost descoperite elemente care să permită nuanţarea încadrării cronologice, propusă pentru sec. X exclusiv pe baza materialului ceramic, a acestui nivel ocupaţional, cu cele două faze de funcţionare a sa. Conservarea materialului lemnos, prin imersia materialului lemnos în soluţie de polietilenglicol (PEG 4000), a continuat, cu ajutorul d-lor Vasile Ioniţă şi Lucian Mândroiu, înregistrându-se, după mutarea pieselor în mai 2003 de la baza arheologică de la Nufăru în laboratorul amenajat în cadrul ICEM Tulcea, două etape de intervenţie, în iunie şi noiembrie 2003. Precizăm că elementele constructive din lemn aparţinând celei de-a doua faze ocupaţionale nu au fost supuse procesului de conservare, dar s-au realizat de către d-na Cristina Georgescu prelevări ale structurilor de nuiele împletite, două liniare şi una elipsoidală, urmând ca acestea să fie conservate şi restaurate la rândul lor, în vederea reconstituirii ansamblului într-un spaţiu alternativ. Au fost realizate totodată de către d-na dr. Nona Palincaş prelevări de eşantioane de lemn din elementele constructive amintite în vederea realizării de analize de anatomie a lemnului şi de dendrocronologie.
The archaeological investigations in the Byzantine fortress situated in the built area of the locality of Nufăru focused on the north area of the promontory on which the settlement stands. We also conducted, on the basis of the investors’ financing, surveys determined by domestic works on three properties situated in the extramural area of the Byzantine fortress, as we documented discontinuous occupation traces from the 12th – 13th centuries. The archaeological material uncovered in the level and complexes includes coarsewares – sherds from jars belonging to the sandy species with incised, horizontal, vertical or wavy decoration, spindle whorls, and a few wooden artifacts, including a small cross and a lot of glass slag.