Cercetările arheologice desfăşurate in perioada 16 iulie – 31 august 2003 în situl arheologic de la Copăcelu (fost Valea Răii) au vizat trei obiective: - delimitarea parţială a aşezării pe latura de SE, prin trasarea unei casete (C 2) pe proprietatea domnului Neacşu Constantin. - continuarea cercetărilor începute în anul anterior pe proprietatea GOVIL S. A. - urmărirea nivelului de cultură Boian II, semnal...at de prof. D. Berciu, prin trasarea unei secţiuni (S XII), la 20 m E de vechile săpături. În acest sit au fost efectuate cercetări arheologice sistematice între anii 1961-1965 de către D. Berciu, care publică rezultatele sumare ale acestora în lucrarea apărută în 1966, Zorile istoriei în Carpaţi şi la Dunăre, amintind de materialele arheologice aparţinând neoliticului timpuriu (cultura Criş – cu două nivele de locuire), suprapuse de o ceramică aparţinând culturii Boian (faza II de început), din neoliticul dezvoltat. Cercetări arheologice de salvare au avut loc în anul 2002, iar în anul 2003 s-au continuat aceste cercetări printr-o săpătură sistematică. În anul 2002 au fost trasate 10 secţiuni: S I – S X. - S I (10 x 1 m) a fost trasată la limita de SE a aşezării. Aici a fost descoperit un strat cu material sporadic aparţinând culturii Coţofeni1; - S II (39 x 1 m) trasată pe locul unde s-a amplasat conducta pentru canalizare, pe proprietatea GOVIL S. A. Deoarece pe taluzul de E a fost descoperită o masă compactă de chirpic, arsură şi o mare cantitate de material ceramic, s-au trasat două secţiuni (S IV şi S V) pentru degajarea bordeielor 1 şi 2. Bordeiul 1 (Br 1) are dimensiunile de 5 x 4,50 m. Aici au fost descoperite următoarele obiecte: un topor trapezoidal din piatră de culoare alb-gălbuie, unelte din silex şi obsidian, o râşniţă din piatră şi foarte multă ceramică fragmentară, dar şi vase întregibile, bucăţi mari de chirpic cu urme de pari şi nuiele, cărbune, oase de animale (bovidee şi ovicaprine). Ceramica, care constituie elementul predominant, poate fi împărţită în trei categorii: grosieră, acoperită cu barbotină, împrăştiată, în benzi orizontale, verticale sau în valuri, brâuri alveolate sau simple, în ghirlandă sau meandre, butoni simpli sau alveolaţi; ceramică fină acoperită cu un slip lustruit şi o ceramică pictată. Aceasta foloseşte bicromia (fond gălbui şi motive pictate cu maro sau fond roşu pictat cu negru) şi policromia (fond gălbui pictat cu roşu şi maro). Motivele decorative constau din benzi paralele înguste sau mai late, semicercuri concentrice, zig-zaguri, triunghiuri pline etc. Ca forme caracteristice amintim vasele mari în formă de pară cu gât cilindric, vase "butoiaş", vase cu picior sau piedestal înalt, castroane, străchini, fructiere, strecurători etc. (fiecare cu mai multe variante). Aceleaşi caracteristici le prezintă şi bordeiul 2 (Br. 2), care este suprapus parţial bordeiului 1. Din punct de vedere stratigrafic cele două nivele de locuire cu bordeie aparţin fazelor IIIB-IVA ale culturii Starcevo – Criş. - S III paralelă cu S II, având dimensiunile de 39 m x 1 m x –2,50 m, cu aceleaşi nivele de locuire şi material caracteristic neoliticului timpuriu; - S IV şi S V au fost trasate paralel cu S II şi S III având dimensiunile de 6 m x 2 m x –2,50 m, fiecare având drept scop degajarea completă a celor două bordeie; - S VI şi S VII au fost trasate la aproximativ 200 m SE de DN Rm. Vâlcea - Tg. Jiu, pe viitoarea stradă 2/2’ a noului cartier, având dimensiunile de 10 m x 1 m x -1,90 m. Nu au fost descoperite materiale arheologice; - S VIII şi S IX au fost trasate la aproximativ 122 m S de DN Rm. Vâlcea – Tg. Jiu la capătul străzii D/D’ a noului cartier. În cele două secţiuni au fost descoperite materiale ceramice şi litice aparţinând culturii Starcevo – Criş. - S X (S "CT") a fost trasată pe locul unde s-a amplasat coşul centralei termice. Dimensiuni: 8,50 x 6,20 m x –2,20 m. Aici a fost descoperit parţial un alt bordei semiîngropat cu mult material arheologic ce constă din ceramică fragmentară şi întregibilă, lame şi nuclee din silex şi obsidian etc. Secţiunile au fost trasate pe suprafeţele unde s-au construit utilităţile cartierului, iar presiunea la care am fost supuşi datorită ritmului alert impus de constructor (cartierul a fost construit pentru sinistraţii din zona Ocnele Mari) nu ne-a permis întotdeauna urmărirea complexelor în totalitatea lor (S X, bordeiul 3). În anul 2003 cercetarea a continuat printr-o săpătură sistematică, fiind trasate trei secţiuni şi o casetă: - S XI, cu dimensiunile de 8 x 2 m a fost trasată pe proprietatea AGROMEC S. A. Până la adâncimea de 2,80 m s-a săpat într-un pământ steril. Între –2,80 m –3,00 m a fost surprins nivelul neolitic şi s-a renunţat la cercetare deoarece a apărut pânza de apă freatică (într-un timp foarte scurt apa a atins înălţimea de 0,50 m, obligându-ne să renunţăm); - S XII, cu dimensiunile de 18 x 2 m, a fost trasată, de asemenea tot pe proprietatea AGROMEC S. A., la aproximativ 20 m E de vechea săpătură a lui D. Berciu. S-a ajuns până la aceaşi adâncime (-3,00 m), descoperindu-se însă atât nivele de locuire aparţinând neoliticului timpuriu (fazele IIIB – IVA - cultura Starcevo-Criş), dar şi nivele de cultură ce aparţin epocii bronzului - cultura Glina, grupul cultural Gornea-Orleşti (Verbicioara I?) şi materiale aparţinând fazelor târzii ale culturii Verbicioara; - S XIII (12 m x 3 m) a fost deschisă pe proprietatea S.C. GOVIL S.A, perpendiculară pe S II/2002, la aproximativ 10 m E de aceasta. La adâncimea de 1,50 m a apărut nivelul neolitic timpuriu, singurul de altfel, aparţinând fazei IVA a culturii Starcevo-Criş. La capătul de N al ei a fost surprins un bordei de formă circulară, reuşindu-se degajarea a aproximativ unui sfert din el. În apropierea sa a fost descoperită o vatră fragmentară, de formă rotundă, făţuită o singură dată, cu multă cenuşă, arsură, oase de animale, pe ea şi împrejurul ei. Degajarea completă a acestui bordei se va face în cursul campaniei din 2004. Caseta 1 (C 1), cu dimensiunile de 2 x 2 m a fost trasată pe proprietatea domnului Constantin Neacşu. Nu a fost descoperit nivel de cultură, ceea ce ne face să bănuim că ne aflăm la limita aşezării. În ceea ce priveşte materialele arheologice descoperite, ele sunt similare cu cele găsite în anul 2002. Astfel au fost descoperite unelte de silex, obsidian, piatră, os, obiecte de cult şi multă ceramică, decorată cu barbotină în principal, ciupituri, brâuri alveolate, proeminenţe, pictură etc. (cea neolitică). În ceea ce priveşte plastica, ea este destul de slab reprezentată în aşezare. Au fost descoperite numai două figurine antropomorfe fragmentare. Una dintre ele are corpul plat, stilizat, iar cealaltă, corp cilindric, amintind de plastica culturii Vinca A. De asemenea, au fost descoperite fragmente de altăraşe de cult, cu trei sau patru picioruşe, având diferite forme. Materialul ceramic aparţinând epocii bronzului este foarte fragmentar. El aparţine culturilor Glina, grupului cultural Gornea-Orleşti (Verbicioara I?) şi fazelor târzii ale culturii Verbicioara. Grosimea stratului de cultură aparţinând epocii bronzului este de maxim 0,25 m, fără ca el să fie uniform. A fost surprins doar în carourile 6 - 9 ale S XII. În anul 2004 se va urmări o stratigrafiere mai atentă acestui nivel. Tehnicile specifice de decoare a ceramicii aparţinând epocii bronzului sunt găurile-buton, Besenstrichverzierung, Textilmuster, Kammstrich sau împunsăturile succesive. Datarea cu 14C realizată pe un eşantion de la Copăcelu – Valea Răii din vechile săpături (D. Berciu) indică, în date calibrate, 5485 - 5334 conform probei de laborator KN-1 102, materialul analizat fiind cărbunele. Cornelia Magda Mantu, care s-a ocupat de cronologia absolută a neo-eneoliticului, propune încadrarea descoperirilor neolitice timpurii de aici în faza III - IV (?) a culturii Starcevo-Criş. Considerăm că prin materialele descoperite în ultimele campanii de săpături, precum şi printr-o atentă stratigrafiere a acestora, aşezarea neolitică se încadrează în fazele IIIB - IVA ale culturii amintite. Descoperirile arheologice de la Copăcelu din ultimii doi ani au permis delimitarea parţială a sitului în zona cercetată, stratigrafierea aşezării şi descoperirilor. Este însă absolut necesar ca aceste cercetări să continue şi în anii următori pentru a ne face o imagine cât mai clară asupra evoluţiei civilizaţiilor preistorice în nord-estul Olteniei şi asupra legăturilor acestora pe spaţii cât mai largi, cât şi o stratigrafiere cât mai fină a descoperirilor din epoca bronzului.