Centrul (cartierul) de producţie ceramică din partea de N a oraşului roman Romula se afla la E şi la V de drumul roman către Acidava (Enosesti), la N şi la S de zidul lui Filip Arabul. Este sectorul cel mai intens cercetat al sitului arheologic. Cercetările în această zonă au început în anul 1965 şi au continuat până în anul 1998 sub conducerea cercetătorului dr. Gheorghe Popilian. De-a lungul timpului, din... colectiv au mai făcut parte, printre alţii, Mircea Negru (1992-1997) şi Dan Bălteanu (1994-1998). În acest sector au fost descoperite un număr de 22 de cuptoare de ars cărămizi şi vase, o villa suburbana, mai multe edificii şi două morminte în sarcofage din cărămidă. De asemenea, au fost identificate urme de locuire aparţinând neoliticului (cultura Boian V), perioadei de tranziţie la epoca bronzului (cultura Coţofeni), epocii bronzului (cultura Vericioara, fazele finale), Latene-ului geto-dacic şi sec. XIV-XVI. Obiectivul general al săpăturilor arheologice din anul 2003 a fost continuarea cercetării centrului de producţie a ceramicii din partea de nord a oraşului roman. În campania din anul 2003 au fost practicate un număr de cinci secţiuni cu o suprafaţă totală de 172 m2, numerotate de la S 5 la S 9 în continuarea celor din anii 1997-1998. Dintre acestea, doar secţiunea S 5 a fost trasată la V de drumul roman, celelalte fiind trasate la E. Stratigrafia profilului estic al secţiunii S 6 este următoarea: - 0 - 0,25/0,30 m - strat cenuşiu vegetal; - 0,25/0,30 - 0,45/0,56 m - strat cenuşiu-negricios cu fragmente de cărămizi şi ţigle romane; - 0,46/0,57 - 0,62/0,70 m - strat castaniu cu fragmente de cărămizi romane; - 0,63/0,71 - 0,82/0,85 m - strat castaniu-cenuşiu cu fragmente de chirpic la bază; - 0,83/0,86 -0,95/1,14 m - strat castaniu steril arheologic. Stratigrafia profilului estic al secţiunii S 8 este următoarea: - 0 - 0,20 m - strat cenuşiu vegetal; - 0,21 - 0,40/0,45 m - strat cenuşiu negricios cu fragmente de ţigle la bază; - 0,41/0,46 - 0,65 m - strat castaniu cu fragmente de mortar alb; - 0,66 - 0,80/0,85 m - strat castaniu cu fragmente de chirpic; - 0,81/0,86 - 0,90/1,05 m - strat castaniu steril arheologic. Menţionăm faptul că în carourile 6 - 7 la adâncimea de 0,90 m a fost descoperit un pavaj de pietriş gros de 2-3 cm. În cursul campaniei arheologice din anul 2003 au fost identificate complexe din neolitic, epoca romană şi evul mediu. Neolitic (cultura Boian V) Bordeiul nr. 2 A fost surprins în secţiunea S 5, c. 11 - 12. El continuă în profilul nordic şi în afara capătului estic ale secţiunii. Acest bordei avea formă neregulată. Podeaua nu prezenta amenajări speciale. În interiorul său au fost descoperite fragmente de vase ceramice şi oase de animale. Mormântul nr. 1 În apropierea bordeiului amintit a fost descoperit un schelet de copil. Acesta a fost depus în poziţie chircită pe partea dreaptă. Lângă schelet au fost găsite fragmente ceramice aparţinând orizontului cultural Boian V. Epoca romană Cladirea nr. 1 (prima jumătate a secolului al III-lea p. Chr.) A fost surprinsă în carourile 3-8 din secţiunile S.6, S.8 şi S.9 din anul 2003, precum şi în sectiunile S.1 şi S.2 din anul 1997. Ea continuă şi în profilul estic al secţiunii S.9. În secţiunea S 6 a fost surprinsă fundaţia zidului vestic de incintă. Aceasta constă într-un strat de pietriş gros de 0,32/0,35 m. Dimensiunile pietrelor de râu variază între 1 cm şi 7-8 cm. Pe zidul care separa camerele 1 şi 2 (numerotate de la S la N) au fost descoperite fragmente de cărămizi dispuse pe două rânduri şi o asiză. În carourile 6 - 7, fundaţiile au fost distruse de o groapă ulterioară. În caroul 6, sub fundaţia clădirii, au fost găsite fragmente ceramice provenind dintr-un nivel roman precedent. Deasupra nivelului de călcare al clădirii se afla stratul roman ce conţinea numeroase fragmente de ţigle. Acestea indică sfârşitul utilizării clădirii, probabil la mijlocul secolului al III-lea p.Chr. Groapa nr. 2 (al treilea sfert al secolului al III-lea p. Chr.) A fost surprinsă în carourile 5 - 7 din secţiunile S 4/1997, respectiv S 6/2003. Ea a tăiat fundaţiile clădirii nr. 1. În interiorul său au fost descoperite fragmente ceramice romane, oase de animale, cenuşă, fragmente de cărămizi, monede emise în timpul lui Elagabal (anul 219), Maximinus Caesar şi Gordian III (anul 241). Groapa nr. 5 (sec. II p. Chr.) A fost surprinsă în carourile 13 - 15 din secţiunile S 6/2003 şi S 2/1997. Groapa are o formă rectangulară şi prezintă trepte la interior. Cea mai mare parte a sa a fost cercetată în S 2/1997. Din punct de vedere stratigrafic, această groapă porneşte din nivelul roman timpuriu din sec. al II-lea p. Chr. În interiorul său au fost găsite fragmente de vase ceramice, cărămizi, oase de animale, fragmente de vase din sticlă etc. Evul mediu (sec. XIV-XVI) Gropa nr. 1 În caroul 1 din secţiunea S.6 a fost surprinsă de la adâncimea de 0,20 m (stratul vegetal). Cea mai mare parte a sa intră în profilul sudic, fiind cercetată şi în cadrul secţiunii S 4/1998. D max.., la adâncimea de 0,90 m, este de 1,05 m. În interiorul gropii au fost găsite fragmente de cărămizi romane, oase de animale, fragmente dintr-o oală din pastă cărămizie fină cu buza răsfrântă şi două linii orizontale incizate pe umăr ca decor. Groapa nr. 3 A fost surprinsă în S 6, caroul 7 şi intră în profilul vestic al secţiunii. În interiorul său au fost descoperite fragmente ceramice, oase de animale şi cenuşă. Groapa nr. 4 A fost surprinsă în caroul 14 din secţiunile S 4/1997 şi S 6/2003. Această groapă porneşte din nivelul vegetal, fiind observată de la adâncimea de 0,30 m. Groapa conţinea fragmente ceramice, oase de animale şi cenuşă. Vremea nefavorabilă de la sfârşitul lunii octombrie nu a permis cercetarea integrală a unor amenajări de cărămizi şi pietre de calcar din secţiunea S 5, acesta fiind un obiectiv al campaniei arheologice viitoare. Cronologia Întrucât am constat unele diferenţe între stratigrafia observată şi nivelele de locuire justificate prin suprapuneri de complexe şi/sau materiale arheologice din perioade diferite, am considerat necesar să facem următoarele precizări cu privire la nivelele de locuire pentru secţiunile practicate în anii 1997-1998 şi 2003 la vest de drumul roman spre Acidava. Nivelul I cuprinzând vestigii din Latene-ul geto-dacic a fost surprins în această zonă în secţiunea S 3/1997. -Epoca romană. Au fost identificate trei nivele romane de cultură (numerotate aici de la II la IV). Nivelul II cuprinde cuptoare de ars vase de lut (distruse de amenajările ulterioare) şi probabil construcţii de lemn. El poate fi datat în limitele secolului al II-lea p. Chr. şi are două faze: A şi B. Nivelul II A (0,63/0,71 - 0,82/0,85 m). În acest nivel au fost găsite un denar emis în vremea lui Nero (anii 63 - 68) şi o monedă din bronz arsă, emisă în timpul împăraţilor Nerva sau Traian (anii 98 - 102). Piroanele din fier descoperite ar putea indica existenţa unei construcţii de lemn în perioada respectivă. Nivelul II B (0,51/0,57 - 0,62/0,70 m). Acestui nivel îi aparţine groapa nr. 4, surprinsă şi în secţiunea S 4/1997, c.13 - 16. Piroane din fier din acest nivel ar putea indica existenţa unei construcţii de lemn. În stratul de cultură, la adâncimea de 0,65 m a fost găsită o monedă din bronz din timpul împăratului Hadrian (anii 125 - 128). Nivelul III (0,46/0,50 m) cuprinde perioada de funcţionare a clădirii nr. 1 cu fundaţii de pietriş (prima jumătate a sec. III p. Chr.). Piroanele descoperite în secţiunile S 6 şi S 8 indică faptul că scheletul şi alte componente aeriene ale clădirii erau din lemn. Nivelul IV (0,30 - 0,40/0,45 m) cuprinde perioada de după dezafectarea clădirii nr. 1. Stratul de cultură este caracterizat prin prezenţa pe spaţii relativ întinse a aglomerărilor de fragmente de ţigle la baza sa. Acestui nivel îi aparţine groapa nr. 2, care taie fundaţiile clădirii nr. 1. În interiorul gropii au fost găsite monede de la Elagabal (denar din anul 219), Maximinus Caesar (bronz) şi de la Gordian III (denar din anul 241). Luând în considerare ultima monedă, aceast nivel poate fi datat în al treilea sfert al secolului al III-lea. Este posibil ca în această perioadă să se fi practicat înmormântările în interiorul clădirii nr. 2. Nivelul V (0,20 - 0,30 m) cuprinde vestigiile unei aşezări medievale din secolele XIV - XVI. Acestui nivel îi aparţin bordeiul nr. 1, gropile nr. 1, 3 şi 4. Materialul arheologic descoperit în campania din anul 2003 va fi restaurat în cadrul Muzeului Romanaţiului şi va fi, după caz, propus spre inventariere sau ca parte a fondului documentar al şantierului arheologic amintit. În inventarul de şantier, în anul 2003 au fost înregistrate peste 120 de obiecte şi fragmente de obiecte: vase ceramice, aplice din bronz, obiecte din os, monede romane etc. Săpăturile arheologice din anul 2003 au adus elemente noi privind delimitarea cladirii nr. 1, surprinsă parţial în secţiunile S 1 şi S 2 din anul 1997, precum şi date deosebit de importante privind stratigrafia şi evoluţia cronologică a zonei. În cazul clădirii nr. 1, cercetările arheologice au evidenţiat faptul că ea avea camere dispuse pe două rânduri de-a lungul drumului roman. Deosebit de importante sunt şi observaţiile, care confirmă o supoziţie din anul 1997 potrivit căreia, pe baza criteriului de funcţionalitate a zonei, pot fi identificate trei nivele romane de cultură, datate astfel: a) secolul al II-lea p. Chr.; b) prima jumătate a secolului al III-lea p. Chr.; c) al treilea sfert al secolului al III-lea p. Chr.