sector INMI Au fost cercetate următoarele 11 proprietăţi din sectorul Ţarina: Proprietatea Cornea Maria/(Căbulea Graţian) 01 10 01c = 4 secţiuni; proprietatea Morar Iosif 01 10 02c = 1 secţiune; proprietatea Nedei Augusta/RMG, 01 10 03c = 3 secţiuni; proprietatea Plăcintă – Felea/RMG, 01 10 04c = 1 secţiune; proprietatea Vârciu Katia, 01 10 05c = 2 secţiuni; proprietatea Telescu – Muntean/RMG, 01 10 06c = 1... secţiune; proprietatea Jurj – Gruber/RMG, 01 10 07c = 24 secţiuni; proprietatea Bara Lucreţia, 01 10 8 c = 10 secţiuni; proprietatea Căbulea Fluvia şi Căbulea Gratian, 01 10 09c = 3 secţiuni; staţiunea de montă, 01 10 10 c = 3 secţiuni; proprietatea Boia Viorica, 01 10 11 c = 2 secţiuni, 01 10 10 c = 3 secţiuni. A fost identificată zona de necropolă din sectoarele 01 10 07c şi 01 10 08c şi complexe de epoca romană , altele decât cele funerare (în 01 10 07c). În celelalte proprietăţi cercetate nu au fost descoperite complexe arheologice. Zona de necropolă Cristina Crăciun, Cătălin Bojică, Emil Lupu Zona de necropolă se întinde în partea de SV a dealurilor Ţarinei în zona Kapolna. Ea a fost cercetată prin 14 secţiuni (01 10 07c 001- 01 10 07c 005,01 10 07c 007- 01 10 07c 008, 01 10 07c 018- 01 10 07c 024. Săpăturile arheologice din această campanie au stabilit cu certitudine limita dinspre SV a necropolei pe proprietatea Jurj Gruber (S 01 10 07c 018 şi S 01 10 07c 024). Stratigrafia zonei de necropolă este relativ unitară. Sub stratul de pământ vegetal, gros de circa 0,15 – 0,25 m urmează un nivel de culoare maronie cu particule de culoare gălbui-ocru, sau pigmentat puternic de rocă alterată de culoare cărămiziu-roşiatică sau neagră. În zona de pantă descendentă către Kapolna predomină pământul de culoare maroniu-gălbuie, care suprapune un nivel de pietre de mici dimensiuni, de culoare rozalie sau gri cu pete albe; grosimea nivelului este de cca. 0,03 - 0,05 m. Stratul de pietricele suprapune nivelul de la care pot fi observate urmele de cărbune şi cenuşa care marchează partea superioară a gropilor de incineraţie, nivelul de la baza pietrelor de dimensiuni mai mari care marchează gropile de cremaţie sau nivelul de la care apar ofrandele votive. O parte a necropolei a fost deranjată de intervenţii moderne: drumul de acces către culmile dinspre Orlea, limitele de proprietate ("maurii"), drum de car (între proprietatea Bara şi Gligor), instalarea conductelor de aducţiune a apei. În secţiunile de pe proprietatea Jurj – Gruber au fost identificate 23 morminte de incineraţie, iar pe proprietatea Bara Lucreţia alte 22 morminte de incineraţie. Au fost cercetate 16 morminte de incineraţie de tip bustum . În cazul mormintelor M 2a şi M 2b (S01 10 08C 011) este vorba de o înmormântare dublă. Un singur mormânt din această categorie nu are inventar: M1 (M13) din S 01 10 07c 019. Au fost cercetate 7 complexe cu incineraţie la ustrinum şi depunerea resturilor cinerare în groapă cu pereţii arşi ritual şi alte 11 complexe cu incineraţie la ustrinum şi depunerea resturilor cinerare în groapă simplă. Cinci morminte din această ultimă categorie nu au inventar. Pe proprietatea Bara Lucreţia( 01 10 08c), practicarea arăturii în pantă a dus la deranjarea unui număr de 11 complexe funerare al căror ritual nu poate fi precizat ca urmare a distrugerii celei mai mari părţi a gropilor de incineraţie. Inventarul mobil nu prezintă diferenţe notabile faţă de ceea se cunoaşte din cercetarea necropolelor de la Hop Găuri şi Corna. Semnalăm descoperirea unui cercel de aur în mormântul M1( S01 10 08c 006) . Au fost descoperite următoarele piese sculpturale: - Coronament funerar descoperit in S 01 10 08c007, c.2-3. lângă aliniament de pietre. Piesa se înscrie în categoria reprezentărilor cu doi lei, aşezaţi sau nu pe o plintă, diametral opuşi şi cu capetele întoarse în faţă, fără animal sacrificat sub labele anterioare, cu nux pinea plasată central. - Două fragmente din aceeaşi stelă funerară, sparte din vechime, descoperite în S 01 10 08c 005. Stela funerară se încadrează în categoria stelelor iconice cu elemente de arhitectură; fragmentele descoperite permit reconstituirea tuturor celor trei câmpuri ale monumentului funerar: partea superioară, medalionul şi epitaful. Câmpul inferior, epigrafic, este parţial păstrat. Complexe arheologice de epocă romană din sectorul 01 10 07c (Jurj-Gruber / RMG) Emil Lupu, Raluca Iosipescu, Sergiu Iosipescu La V de zona de necropolă secţiunile de control efectuate au constatat existenţa unor complexe de epocă romană: zone nivelate cu pietriş delimitate de aglomerări de pietre cu dimensiuni variind între 0,10 şi 0,45 m lungime, nefasonate, fără a se putea stabili conturul unor ziduri. În general, la baza stratului de cultură cu inventar mobil ceramic de epocă romană s-a găsit un pietriş mai mărunt, fără a se putea vorbi de un pavaj continuu. Numai în S 01 10 07c 009, 01 10 07c 016 , 01 10 07c 017 a putut fi reconstituită planimetria unei construcţii cu fundaţii de piatră legată cu pământ. Grosimea zidului de fundaţie este de 0,40 – 0,50 m. La exteriorul construcţiei, de la -0,40, -0,50 m nu s-au mai găsit fragmente ceramice romane. Din datele obţinute se poate deduce existenţa unei construcţii patrulatere cu latura exterioară de SV de circa 5 m, cuprinzând o suprafaţă interioară de circa 16 m2. Descoperirea în 01 10 07c 009, 01 10 07c 010, 01 10 07c 011, 01 10 07c 012, 01 10 07c 013 a unor fragmente de râşniţă, a unui fragment de opaiţ, a unor bulgări de zgură cu elemente sticloase, precum şi a urmelor de cărbune, toate acestea într-o zonă certă de exploatare a minereului aurifer, conduce spre ideea existenţei unor amenajări constructive temporare legate de practicarea mineritului. În celelalte sectoare cercetate arheologic în campania 2003 nu au fost descoperite complexe arheologice anterioare secolului al XIX-lea.