sector MNIT În perioada 1 iulie – 30 septembrie, MNIT a efectuat cercetări arheologice în punctul Ţarină pe următoarele proprietăţi: Urs Livia (trei secţiuni şi o casetă); RMGC 1 (şapte secţiuni); RMGC 2 (trei secţiuni); Botar Visarion (patru secţiuni); Botar Gheorghe (patru secţiuni). Aceste proprietăţi au fost cercetate prin 22 de secţiuni. Acestea au fost amplasate pe întreaga suprafaţă amintită, în fu...ncţie de configuraţia terenului. Astfel, acolo unde terenul a fost relativ plat s-au deschis secţiuni de dimensiuni cuprinse între 30 x 2 sau 25 x 1,5 m, iar pe porţiunile cu înclinaţie mică dar cu posibil potenţial arheologic au fost deschise secţiuni de dimensiuni mai mici (10 x 2 sau 5 x 1 m). Nu au fost semnalate descoperiri arheologice semnificative. Întreaga zonă a fost traversată de un număr mare de canale de drenaj, de dată recentă. Acestea au fost intersectate în multe situaţii de secţiunile deschise. Ţarină – proprietate Urs Livia Terenul are o formă relativ plată, evidenţiindu-se trei denivelări de teren de formă aproximativ circulară (movile). Au fost deschise trei secţiuni şi o casetă, două secţiuni au fost trasate pentru a verifica denivelările de teren iar o secţiune pentru a verifica zona relativ plată a terenului. S1 a fost deschisă pe o zonă a terenului relativ plată. Dimensiuni: 30 x 2 m; orientare N - V. Stratigrafia secţiunii se prezintă după cum urmează: 0,15 – 0,20 m: strat vegetal; -0,20 – 0,45 m: strat de pământ de culoare neagră, afânat; -0,45 - 1,10/1,20 m: strat de culoare cenuşiu deschis cu pigmenţi galbeni, amestecat cu pietriş şi pietre de mari dimensiuni. Secţiunea nu a relevat decât foarte puţine materiale arheologice. Acestea constau din fragmente de ceramică romană. Se remarcă un fragment de opaiţ, pe suprafaţa lui putându-se observa un decor realizat prin incizii oblice, grupate câte trei. Tot în secţiune a mai fost descoperit un canal (de drenaj?, folosit probabil la şteampurile exploatărilor miniere moderne). Prezenţa canalului de drenaj modern sub nivelul format din pământ negru cu ceramică romană ne determină să considerăm că tot materialul arheologic recoltat se află în poziţie secundară. S 2 şi caseta au fost deschise pentru a verifica din punct de vedere arheologic două din denivelările de teren de formă aproximativ circulară (movile). Dimensiunile secţiunii sunt de 30 x 1,5 m, orientare N – S, iar a casetei de 5,50 x 2,50 m. Descoperirile arheologice constau din fragmente de ceramică romană dintre care se remarcă un fragment de opaiţ decorat cu incizii sub formă de haşuri şi un fragment de fibulă, din bronz. Tot în cadrul acestui sector a mai fost deschisă o secţiune S 3 cu dimensiunile de 25 x 1,5 m. Nu au fost descoperite decât foarte puţine materiale arheologice, în special fragmente ceramice romane, iar în dreptul m. 10 până la 13,50, începând cu adâncimea de 1,20 m s-a sesizat un şanţ surprins în profil. Ţarină – proprietate RMGC 1 Terenul este relativ plat iar pe unele porţiuni, cu înclinaţie mică. Au fost deschise şapte secţiuni. S1 a fost deschisă într-o zonă relativ plată a terenului, atingând spre capăt şi marginea unei denivelări de teren. Dimensiunile secţiunii sunt de 10 x 2 m, având orientare NE – SV. Stratigrafia se prezintă astfel: -0,20 m: strat vegetal; -0,70 m: strat de pământ de culoare neagră, conţinând, un partea superioară a secţiunii pietre de mari dimensiuni, iar în partea inferioară, pietre de mici dimensiuni; -0,70 m - 1,40 m: strat de lut galben, pe unele locuri cu lentile cenuşi - albastre. Descoperirile arheologice constau din două gropi şi un canal de drenaj. Groapa (G 1), descoperită între m. 2,10 – 5,30, are adâncimea de 1,30 m şi conţine doar pământ negru cu lentile mici de lut galben şi pietre de mici dimensiuni. În cuprinsul ei nu au fost descoperite materiale arheologice. Canalul, descoperit între m. 2,10 – 3,30, este mărginit pe ambele laturi de două aliniamente paralele de pietre de mari dimensiuni, cu urme de prelucrare, aliniate oblic pe suprafaţa secţiunii. Are adâncimea maximă de 0,90 m. Se pare că acesta taie groapa G 1. Conţine doar pământ de culoare neagră şi pietre de mici dimensiuni. O altă groapă, a fost descoperită între m. 6,80 – 9,70, la cca. 1,60 m faţă de G 1 şi la 3,50 m faţă de canalul de scurgere. Conţine doar pământ de culoare negru deschis cu pigmenţi gălbui şi multe pietre de mici dimensiuni. Pe una din margini, la adâncimea de 1 m, este marcată de două pietre de mari dimensiuni. În groapă nu au fost descoperite materiale arheologice. Secţiunea S 4 a fost trasată pe o zonă relativ plată a terenului. Are dimensiunile de 10 x 2 m şi orientare NV – SE. Stratigrafia secţiunii se prezintă astfel: -0,15 - 0,20 m: strat vegetal; -0,30 - 0,45 m: strat de culoare neagră spre cafeniu, afânat, conţinând pietre de mari dimensiuni; -0,90 m: strat de culoare maro spre gălbui cu multă piatră; -1,10 - 1,15 m: strat de culoare maro cu pigmenţi gălbui. Descoperirile arheologice constau din: un nivel format dintr-un pavaj de pietre şi câteva fragmente ceramice romane. Pavajul a fost descoperit spre capătul de E al secţiunii, între m. 0 – 2,20, la o adâncime de 0,15 - 0,20 m. Este format din pietre de dimensiuni medii. Pe nivelul acestuia au fost descoperite 2 – 3 fragmente ceramice romane. S 5 a fost trasată pe un teren relativ plat. Are dimensiunile de 10 x 1,5 m şi orientare NV – SE. Stratigrafia secţiunii se prezintă astfel: -0,20 m: strat vegetal; -0,60 m: strat format din pământ de culoare neagră ce conţine multe pietre; -1,10 m: strat format din pământ de culoare cenuşie gălbui cu multe pietre. Descoperirile arheologice constau din: o groapă de mari dimensiuni, o monedă şi câteva fragmente ceramice romane. Groapa (G2), surprinsă între m. 4 - 8,25 şi având adâncimea maximă de 1,35 m, conţine doar pământ de culoare neagră, afânat, cu pietre de mari dimensiuni, fragmente ceramice moderne, romane şi o monedă romană. Moneda a fost descoperită în partea superioară a gropii, la adâncimea de 0,45 m, lângă un grup format din trei pietre de dimensiuni medii. Starea de conservare a monedei nu permite o datare precisă a acesteia. S 7 fost trasată pe o pantă lină a terenului, la aproximativ 10 m faţă de secţiunea S 4. Are dimensiunile de 10 x 2 m şi orientare NV – SE. Conţine urmele unui canal, rezultat al lucrărilor moderne miniere, câteva fragmente ceramice moderne, romane şi câteva piese din fier, probabil moderne. Tot în acest sector au mai fost deschise încă trei secţiuni, după cum urmează: S2 cu dimensiunile de 10 x 2 m şi orientare E – V; S3 cu dimensiunile de 10 x 2 m şi orientare NV – SE şi S 6 cu dimensiunile de 15 x 2 m şi orientare NV – SE. În aceste secţiuni nu au fost descoperite materiale sau complexe arheologice. Ţarină – proprietate RMGC 2 Terenul pe care s-au trasat secţiunile se prezintă sub forma unor înclinaţii uşoare. Au fost deschise trei secţiuni, având fiecare dimensiuni de 10 x 2 m. Nu au fost înregistrată nici o descoperire arheologică. Ţarină – proprietate Botar Visarion Terenul este relativ plat cu unele denivelări provenite, probabil, din urma exploatărilor miniere moderne. În acest sector au fost deschise patru secţiuni, după cum urmează: S 1, S 2, S 3 cu dimensiunile de 10 x 2 m şi S 4 cu dimensiunile de 5 x 1 m. Materialele descoperite sunt relativ puţine. Acestea constau din fragmente ceramice romane, amestecate cu diverse fragmente de fier şi ceramică modernă. În S 3 a fost descoperită şi o albie colmatată a unui torent. Ţarină – proprietate Botar Gheorghe Sectorul este localizat pe o pantă cu înclinaţie mare a dealului Ţarina. Pe acest sector au fost deschise patru secţiuni, după cum urmează: S 1 şi S 3 au dimensiunile de 5 x 1 m şi S 2 şi S 4 cu dimensiunile de 10 x 1,5 m. Doar în S 4 a fost descoperit un nivel de pietre de dimensiuni medii, bine tasate, aparţinând fundaţiei unui grajd construit de proprietarul terenului în perioada interbelică. În restul secţiunilor nu au fost înregistrate decât foarte puţine fragmente ceramice romane şi moderne.