Sighişoara | Judeţ: Mureş | Punct: Dealu Viilor, necropolă | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
2349
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; La Tène; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Necropolă;
Cod RAN:
| 114523.05 |
Județ:
Mureș
Unitate administrativă:
Mun. Sighișoara
Localitate:
Sighișoara
Punct:
Dealu Viilor, Necropolă
Localizare:
| 114523.05 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Harhoiu | Radu | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ioniţă | Adrian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Baltag | George | participant | Muzeul de Istorie Sighişoara |
| Udrişte | Sibelius Adrian | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Punctul "necropolă" se află la cca. 300 m în amonte de zona aşezării sitului arheologic Sighişoara Dealu Viilor. Cercetările arheologice întreprinse aici au dus la identificarea şi cercetarea unor importante vestigii arheologice (390 complexe) aparţinând epocii bronzului (cultura Wietenberg, cultura Noua) şi apoi epocii postromane şi de la începutul epocii medievale. Ansamblurile postromane sunt reprezentate prin mai multe necropole (sfârşitul sec. al III-lea - începutul sec. al IV-lea; sec. al IV-lea; sec. al VI-lea) a unor complexe de aşezări (cuptor de ars ceramica din sec. al IV-lea; locuinţă din sec. al VIII-lea), în timp ce începutul epocii medievale este ilustrat printr-o întinsă necropolă de la sfârşitul secolului al XI-lea şi din cel următor.
Secţiuni arheologice: Sd I. dimensiuni: 5 x 5 x 1,20= 30 m3; Orientare: N - S; Sd II: 5 x 5 x 1,20= 30 m3; Orientare: N - S; Sd III. dimensiuni: 5 x 5 x 1,20= 30 m3; Orientare: N - S; Sd IIV: 5 x 5 x 1,20= 30 m3; Suprafaţă excavată: 120 m3
Cercetările arheologice din campania anului 2003 şi-au propus rezolvarea mai multor obiective. Unul din acestea a fost continuarea prelucrării tipologice a materialului ceramic din aşezarea de la Dealu Viilor, ceea ce a însemnat analiza tipologică şi comparativă a inventarului ceramic al celor peste 100 de complexe aparţinând sec. III - VIII, respectiv XII. În acest sens au fost desfăşurate paletele cu inventar ceramic al complexelor şi s-a trecut la analiza lor comparativă. De asemenea pe baza codului de culori s-a stabilit spectrul coloristic al ceramicii din aşezarea de la Sighişoara Dealu Viilor. În acelaşi timp au fost verificate la faţa locului desenele efectuate la laboratorul de desen al IAB şi cele efectuate de Daniel Spânu în baza arheologică de la Dealu Viilor. Au fost desenate în continuare materiale arheologice atât din aşezarea cât şi din lotul descoperit în campania 2003. Rezultatul acestui demers colectiv, întreprins în special după-masa sau în zilele ploioase, a constat în definirea mai precisă a tipurilor şi a variantelor şi în limpezirea spectrului tipologic al ceramicii din situl Sighişoara DV. Menţionez că aşezarea de la Sighişoara este unul din puţinele complexe arheologice cu locuire continuă pe o perioadă impresionantă de timp, materialul descoperit oferind posibilitatea realizării unei reţele tipologice atât la nivelul întregului spaţiu transilvan, cât şi a bazinului carpatic în general.
Obiectivul principal al campaniei din anul 2003 a constat însă în realizarea cercetării arheologice din punctul "necropolă" al sitului de la Sighişoara Dealu Viilor. Cercetările din acest an continuă un şir lung de campanii de cercetare arheologică întreprinse în acest punct începând din anul 1989 şi care, din lipsă de fonduri, au trebuit să fie întrerupte în anii 1997-1999. În felul acesta s-a conturat şi una din problemele urmărite de cercetarea din acest an, şi anume aceea a identificării în teren a vechilor săpături, ceea ce permite şi condiţionează racordarea şi integrarea noilor cercetări în cadrul unui program logic de investigare arheologică. Menţionez că, deşi zona a fost declarată rezervaţie arheologică, aici, în urma schimbării regimului de proprietate a solului, au avut loc schimbări masive, care au dus la degradarea microzonei, au dus la pierderea sistemului de borne şi, din păcate, la distrugerea unor complexe arheologice.
În acelaşi timp au fost deschise noi zone de lucru în vederea unei posibile identificări în teren a orizontului funerar specific sec. al VIII-lea, nivel de locuire atestat în punctul aşezare.
În vederea îndeplinirii scopului cercetării au fost practicate patru sondaje şi s-a lucrat la cazma şi după caz la şpaclu, detaşarea complexelor obţinându-se prin răzuiri repetate. Materialul arheologic a fost recoltat pe complexe, spălat şi depozitat în pungi şi cutii şi pe palete în depozitul de tranzit al bazei arheologice. Cu ocazia cercetărilor arheologice din acest an au fost dezvelite următoarele complexe (complexele se numerotează în continuarea celor din campaniile anterioare):
Complex: nivel (Sd 1): În afara complexului 387 (v. mai jos), în această secţiune s-a identificat un nivel preistoric, reprezentat prin ceramică lucrată la mână, reprezentată prin căni, borcane, castroane, apoi un nivel de sec. III - IV, reprezentat prin fragmente de căni din pastă de culoare roşie, castroane din pastă cenuşie zgrunţuroasă sau cimentoasă şi apoi un nivel de sec. XII, reprezentat prin vase borcan lucrate la roata rapidă şi ornamentate cu caneluri.
Complex 387 = M 1/ 2003 = M 188 (Sd 1 D1): mormânt de incineraţie în groapă circulară cu oasele incinerate grupate, ceea ce denotă depunerea lor într-un recipient de materie organică. Groapa de formă rotundă cu diametrul de 0,50 x 0,40 m se distinge clar la -0,60 m şi se adânceşte până la -0,75 m. Fără inventar: Oase incinerate, fragmente de cărbune.
Complex 388 (Sd 2): Cplx. 388 reprezintă o groapă de formă ovală, care apare la –0,70 m şi care care-şi schimbă mereu conturul. În interior apare o groapă masivă galbenă, un galben mult mai aprins, diferit de pământul viu al sondajului, surprins în jumătatea sa de N. Deasupra acestui nivel de pământ galben, la adâncimea de –1,06 m, un strat puternic de cărbune şi cenuşă gros de 0,10 m. La -1,28 m umplutura este de culoare galben aprins şi continuă. În restul sondajului, se continuă la vârf de hârleţ, sondarea lui 389. Cioburi din ce în ce mai puţine. 388 care se adânceşte foarte mult. După un puternic strat galben aprins, în care nu s-a găsit nimic (şi care în profilul N - S al secţionării gropii merge de la -1,30 m şi până la -1,70 m), la această adâncime apare un strat cu o grosime de 0,14 m, de pământ brun amestecat cu pământ galben. În profilul martor N – S, la -1,40 m, s-au găsit câteva oase subţiri de animal. Fundul gropii la -1,84 m. Probabil din umplutura gropii şi câteva fragmente preistorice (bronz final, început de Hallstatt), dintre care unele canelate. Va trebui reverificată în 2004.
Complex 389 (Sd 2): S-a notat astfel nivelul preistoric din Sd 2, care este perforat de cplx. 388 şi care se manifestă sub forma unui strat de cultură care apare la –0,40 m şi conţine numeroase fragmente preistorice, dintre care remarcăm fragmente de la vase mari lucrate cu mâna, din pastă de calitate bună sau mai puţin bună, ceramică de culoare neagră la interior şi gălbuie la exterior, reprezentată de un fragment de farfurie cu umbo, decorat cu caneluri interioare, apoi fragment de perete roşu-cărămiziu cu bandă de linii în zigzag, fragmente mari de vas borcan lucrate cu mâna, din pastă cu pietricele, cenuşii gălbui la exterior şi roşu cărămiziu la interior, cu urme de vopsea neagră sau un fragment cu apucătoare lucrat cu mâna, din pastă nisipoasă, cenuşiu gălbui la exterior şi cenuşiu roşiatic la interior, de asemenea cu urme de vopsea neagră pe exterior, un fragment de perete puternic curbat, din pastă nisipoasă, lucrat cu mâna, brun-cenuşiu la exterior şi roşu-cărămiziu brun la interior, ornamentat pe exterior cu un ornament unghiular, un fragment din ceramică lucrată cu mâna, din pastă nisipoasă, brun-roşiatică, ornamentat cu benzi de linii în val şi caneluri sau un fragment din vas mare, din ceramică lucrată cu mâna, din pastă nisipoasă, negru la exterior şi roşu la interior, a cărui buză este ornamentată cu caneluri, sau un fragment dintr-un vas mare cu pereţii groşi din ceramică lucrată cu mâna, cu pietricele, brun roşcat, ornamentat cu caneluri; în general un material ceramic foarte bogat şi interesant.
Complex 390 (Sd 2D): În Sd 2, în jumătatea sudică, adică în Sd 2D, la -1,44 m, s-a conturat o groapă de formă ovală. Urmează să fie cercetată în anul 2004. Cplx. 390 se conturează în stratul notat convenţional 389, ca o groapă de formă ovală cu dimensiunile de: 1,5 x 1,30 m. Se manifestă sub forma unei pete de pământ închisă, care se detaşează în pământul viu. Inventar: Ceramică cu mâna, din pastă nisipoasă, de culoare neagră, ornamentată cu caneluri.
Complex 385 (Sd 3): La -0,30 m, în malul din N a apărut o aglomerare de pământ ars, bulgări de pământ, provenind probabil de la o vatră (?). Aglomerarea pătrunde în Sd 3 spre S cu cca. 0,45 cm. Grosimea aglomerării cca. 10 – 15 cm. Fără inventar.
Complex 386 (Sd 3 D 3 - 4): În Sd 3 a-a săpat până la nivel colţ SE: -0,35 m; colţ NV: -0,60 m. Pe acest nivel a apărut o vatră notată cu 386, de formă ovală, aflată la 1,25 m de malul de S şi 1,60 m de malul de E. Adâncimea pe crustă este de -0,44 m. Adâncimea vetrei: -0,59 m. Dimensiuni crustă: axa N-S: 0,65 m; axa E – V: 0,60 m. În jur , la cca. 0,20 – 0,30 m, pământul poartă urme de ardere de culoare portocalie, de la iradierea căldurii. Crusta este de culoarea portocaliu-roşcat. Vatra a fost amenajată într-un strat de pământ negru (strat aflat sub scurgerea de pământ galben din deal). Deasupra vetrei şi împrejur - fragmente. ceramice cu decor în val, lucrate la roata rapidă. Vatra aparţine probabil unei locuinţe. cu dimensiunile de cca. 4 x 3 m, dar ale cărei limite nu au putut fi exact precizate. Inventar: multă ceramică lucrată la roata rapidă, din pastă nisipoasă de culoare roşie cărămizie, brun-roşcată, sau cenuşiu brună. Alături de oale borcan cu corp ovoidal sau cu umăr prelung, apare şi un fragment de la o găleată de lut, din ceramică la roata rapidă, din pastă cenuşie, nisipoasă, roşietică. Ornamentele constau din caneluri orizontale, linie în val simplă sau încrucişată, benzi de linii în val, funduri drepte, linii în val neîngrijite; apare şi un ornament realizat cu un fel de roată dinţată combinat cu poansonări romboidale, ornament destul de rar în spectrul ceramicii secolului XII. În cadrul materialului ceramic la roata rapidă din pastă nisipoasă, apare şi un fragment cenuşiu, prost ars, poate un rebut, ceea ce ar putea fi un indiciu asupra unor ateliere în zonă. Pe baza materialului ceramic, complexul se datează în sec. XII. Nivelul preistoric, care este tăiat de complexul 386 este ilustrat de o ceramică lucrată cu mâna din pastă nisipoasă sau cu pietricele, reprezentată de oale borcan ornamentate cu unghia, cu coaste largi, cu apucătoare unghiulare, cu brâu alveolar, de castroane.
Complex (Sd 4/nivel): În Sd. 4 C3 la -0,40 –0,45 m, fund de vas cu inel din ceramică la roata rapidă, pastă cenuşie, ciment, sec. III - IV, fragment buză ceramică sec. XII, ceramică la roata rapidă, pastă cenuşie, nisipoasă, roşietică, fragment ceramică lucrată cu mâna, pastă nisipoasă, roşietică, cu brâu alveolar, iar în C 3, la -0,60 -0,65 m, 2 fragmente din ceramică la roata rapidă, pastă cenuşie, nisipoasă, roşietică.
În Sd 4 B2 la -0,65 -0,70 m, 2 buze de sec. XII: ceramică la roata rapidă, pastă cenuşie, nisipoasă, roşietică, un fragment de ceramică lucrată cu mâna, pastă nisipoasă cu brâu alveolar; alături de care un fragment dintr-o toartă din ceramică de factură romană, fină, roşie, dar şi zgrunţuroasă. [Radu Harhoiu] ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Punctul „necropolă” se află la cca. 300 m în amonte de zona aşezării sitului arheologic Sighişoara Dealu Viilor. Unul dintre obiectivele campaniei din 2003 a fost continuarea prelucrării tipologice a materialului ceramic, ceea ce a însemnat analiza tipologică şi comparativă a inventarului ceramic al celor peste 100 de complexe aparţinând sec. III - VIII, respectiv XII, obiectivul principal rămânând cercetarea necropolei. n acelaşi timp au fost deschise noi zone de lucru în vederea unei posibile identificări în teren a orizontului funerar specific sec. al VIII-lea, nivel de locuire atestat în punctul aşezare.