.
Turda | Judeţ: Cluj | Punct: Termele castrului Legiunii V Macedonica | Anul: 2003
Anul:
2003
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare urbană
Județ:
Cluj
Localitate:
Turda
Comuna:
mun. Turda
Punct:
Termele castrului Legiunii V Macedonica
Toponim:
Potaissa
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Bărbulescu Mihai responsabil Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Cătinaş Ana Muzeul de Istorie Turda
Fodorean Florin Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Husar Adrian Universitatea "Petru Maior", Târgu Mureş
Huszarik Pavel Liceul Nădlac
Luca Claudia Muzeul de Istorie Turda
Nemeti Irina Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Nemeti Sorin Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Pîslaru Mariana Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Stănescu Alexandru Muzeul Judeţean de Istorie Braşov
Cod RAN:
Raport:

Cercetările arheologice din castrul legiunii V Macedonica, sector terme, s-au desfăşurat pe baza contractului 1469/30.06.2003 încheiat între MNIR ca finanţator şi UBB Cluj ca beneficiar. Lucrările de cercetare arheologică şi de conservare s-au desfăşurat pe parcursul lunilor iulie – octombrie 2003. Cercetări la therme: Camera K se decopertează până la zidul care o închide spre V. Pilele păstrate în întregi...me sunt înalte de 55 cm, fiind formate din plintă inferioară, cinci cărămizi şi plintă superioară. Peste acestea se aşeza o cărămidă mare (55 x 55 cm), care susţine un strat de mortar alb, gros de 7,5 cm, peste care se turnase un mortar roşu de 14 cm grosime. Înfipte în zidul dintre I şi K se observă, la 145 cm deasupra podelei inferioare a hipocaustului, piroane în forma literei T pentru fixarea tegulelor mamatae. Lăţimea camerei K (pe direcţia E – V) este de 9–9,10m. În zidul dintre K şi L, pe lângă cele două treceri pentru aerul cald descoperite în 2002, descoperim a treia trecere, spre V de primele două. Cărămizile care mărgineau deschiderea lipsesc. Camera L. Se decopertează colţul de SV. Cea mai bine păstrată pilă de hipocaust are 70 cm înălţime (plintă inferioară şi opt cărămizi deasupra). Cercetându-se tipurile de ştampile, s-a constatat prezenţa pe cele nouă cărămizi a două tipuri diferite, cu patru variante: LVM (cu trei variante) şi LGVM (dextrograd) cu o singură variantă. Praefurnium la camera K. Spre V de camera K s-a descoperit un praefurnium. Centrul canalului praefurniului este la 7,45 m de la colţul nord-vestic al camerei K. Canalul este larg de 60 cm, este mărginit de blocuri fasonate de piatră, de aprox. 110 x 50 x 40 cm (cel mai mare bloc). Lungimea săpată a canalului (nu s-a dezvelit capătul său vestic) este de 2,50 m. Se observă albierea blocurilor de pe peretele sudic al canalului, ca la prefurniul de la camera I. Şi fundul canalului prezintă asemănare cu canalul de la camera I, fiind din pământ ars, roşu. Înălţimea canalului este de 1,40 m (patru rânduri de blocuri). De-o parte şi de alta a canalului spre exteriorul zidului vestic al camerei K se află două îngroşări, ca nişte contraforţi (1,20 x 0,50 m spre N, respectiv o platformă de 1,30 x 1,40 m spre S). Canalul praefurniumului de la camera K a fost blocat, turnându-se, la trecerea prin zidul vestic al camerei K, pietre, cărămizi şi mortar foarte consistent. Se explică astfel amenajarea prefurniului de la camera I peste o fază anterioară; după renunţarea la prefurniul din camera K s-a amenajat prefurniul din camera I. Încăpere la V de camera L. Lipit de zidul vestic al camerei L apare un spaţiu delimitat prin zid în opus incertum, care pare să descrie forma literei L. Zidurile acestei încăperi sunt groase de 70 cm, încep imediat sub glie şi se adâncesc 1,85 m. Nivelul de călcare din exteriorul acestei încăperi este la -0,35 m. Prin urmare spaţiul în forma literei L era subteran, nivelul de călcare fiind cu 1,55 m mai jos decât nivelul de călcare din exterior. Şi faptul că exteriorul zidurilor, care delimitează acest spaţiu era neglijent lucrat, spre deosebire de interior, bine finisat, pledează pentru faptul că ne aflăm într-o încăpere subterană. La zidul sudic se observă blocuri a căror dispunere sugerează trepte. În interiorul construcţiei sunt două (eventual trei) nivele de călcare. Peste cel mai de sus s-a depus pământ, peste care se obervă ţigle şi dărămătura zidurilor. Sub acest strat de dărâmare s-au găsit, la -0,80 m, o monedă şi o buterolă de os cu placă de bronz. Se pare că zidul vestic al camerei K închide termele spre V. Numai prefurniul şi anexa în forma literei L depăşesc spre V această limită. Spre V urmează o cazarmă (?), până la via principalis (conform cercetărilor din 2002). De altfel verificările din actuala campanie, la zidul de lângă fântâna descoperită anul trecut, dovedesc că fântâna era situată într-un interior, în colţul ultimei încăperi a cazărmii. Colţul acesta prezintă curiozitatea că zidurile nu se închid, între cele două ziduri rămâne pe colţ un spaţiu larg de 0,25 m, mărginit de cărămizi. Zidul lung al cazărmii, orientat E - V, se pare că este aproape în totalitate distrus de excavaţiile medievale. Secţiune Sud terme În dreptul camerei I se deschide o secţiune de 10 x 1,5 m. În capătul ei nordic situaţia e similară celei din camera I, pile distruse şi dărămătură. Se descoperă zidul care închide spre S camera I. Lungimea camerei I (pe direcţia N - S) este de 12,50 m. Aşadar partea rectangulară (fără absidă) a camerei I măsoară prin interior 10,20 x 12,50 m. Zidul care închide camera I spre S (care închide, probabil, termele spre S) este gros de 110 cm. În lungul secţiunii s-a descoperit un zid perpendicular pe zidul sudic al camerei I, construit în opus incertum, gros de 80 cm. Zidul acesta e lung de 5,50 m. Ar putea fi zid de prefurniu, dar stratul de cenuşă se observă pe ambele părţi ale acestui zid, astfel încât, deocamdată, nu putem preciza poziţia prefurniului faţă de acest zid. Canal I deversor. Se urmăreşte spre S, pe o lungime de 9,60 m, prin două casete. Alături de canal se găseşte capul unei statui din calcar (Serapis), o monedă şi un inel cu inscripţie. Canalul de aducţiune a apei, din cărămidă, descoperit în 1995, se dezveleşte pe o lungime de 4,35 m, între canal I deversor (care-l taie) şi zidul nordic al prefurniului de la camera I (care-l taie). Prin urmare, canalul de aducţiune a apei a funcţionat numai în prima fază a termelor. Apa se scurgea de la SV spre NE. Prefurniul de la camera I. Se continuă cercetarea spre E, până la Canal I deversor. Zidul de S al prefurniului este lung de 5,25 m. Zidul care închidea prefurniul spre E a fost demolat, observându-se încă puţin din fundaţie, iar un nou zid a închis prefurniul spre E, practic lipit de zidul vestic al canalului I. În felul acesta prefurniul s-a mărit spre E cu 1–1,4 m. Se păstrează un canal cu fundul din ţigle, situat între bazinul de distribuţie (din prima fază) şi zidul care închide spre E prefurniul, pe lungime de 1,80 m. Acest canal a funcţionat deodată cu bazinul de distribuţie, anterior funcţionării prefurniului. După această mărire a spaţiului, prefurniul de la camera I descrie un trapez cu dimensiunile 4,10 (E) x 3,10 (V) x 5,25 (S) x 4,80 (N). Lucrări de conservare Au continuat lucrările de amenajare şi conservare la clădirea comandamentului (latura de V şi în basilica), potrivit planului de conservare a cărui execuţie a început în anul 2001. S-a terminat refacerea zidurilor din jumătatea nordică a laturii care închide Principia spre V şi a început amenajarea basilicii. Fondurile au fost puse la dispoziţie de Consiliul Judeţean Cluj şi MI Turda.

Bibliografie:


M. Bărbulescu, Das Legionslager von Potaissa (Turda). Castrul legionar de la Potaissa (Turda), Zalău, 1997
M, Bărbulescu et alii, The Baths of the Legionary Fortress at Potaissa, Roman Frontier Studies 17, Zalău, 1999, p. 431-441.

Sursa:
Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO