Vadu Săpat | Comuna: Fântânele | Judeţ: Prahova | Punct: Budureasca 4 Nord – Puţul Tătarului | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
2380
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca romană timpurie;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 133321.08 |
Județ:
Prahova
Unitate administrativă:
Fântânele
Localitate:
Vadu Săpat
Punct:
Budureasca 4 Nord – Puțul Tătarului
Localizare:
| 133321.08 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Măgureanu | Andrei Mircea | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Lichiardopol | Dan | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Ciupercă | Bogdan | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Frînculeasa | Alin | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Paveleţ | Eugen-Cristian | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
Raport:
Valea Budureasca este situată în zona de dealuri subcarpatice, la 5 km N de oraşul Mizil, încadrată administrativ satului Vadu Săpat, comuna Fântânele. Cercetările arheologice au debutat la sfârşitul anilor 50 ai secolului XX, fiind coordonate aproape 40 de ani de către arheologul Victor Teodorescu. Au fost identificate pe o arie de aproximativ 10 ha, peste 30 de situri arheologice. Au fost cercetate cu preponderenţă obiective arheologice încadrate în cultura Ipoteşti-Cândeşti (sec. V - VII), dar şi getice, fiind descoperite şi materiale sau complexe din paleolitic, neo-eneolitic, epoca bronzului, hallstatt, sec. II-III p. Chr.
În campania arheologică din anul 2003 cercetările din Valea Budureasca, s-au concentrat în punctul Budureasca 4 Puţul tătarului, sectorul de N.
S-a urmărit cercetarea complexelor arheologice nefinalizate în campania din anul trecut. S-a continuat cercetarea arheologică în secţiunile I şi II, şi în casetele A, B şi C, toate deschise în campaniile precedente1.
Secţiunea II orientată E - V, a fost prelungită spre V cu 25 m, având acum dimensiunile de 41 x 1,5 m. De asemeni, a fost trasată o nouă casetă, numită convenţional caseta D, cu dimensiuni de 4,5 x 2 m. Caseta a fost deschisă în zona de SE a sectorului de N, la 0,5 m S de caseta C, între aceste două casete păstrându-se un martor de 0,5 m.
În această campanie au fost cercetate mai multe complexe Ipoteşti-Cândeşti, getice, şi două gropi medievale târzii.
Complexele Ipoteşti-Cândeşti (sec. VI - VII p. Chr.):
Bordeiul 2. S-a continuat cercetarea complexului, prin demontare martorului stratigrafic dintre casetele A şi B şi lărgirea casetei C spre V cu 3,5 m. În funcţie de configuraţia actuală a terenului, fundul bordeiului a fost surprins la adâncimile de 1,32-1,60 m. Bordeiul este orientat N - S, avea gropi de par în colţuri şi pe jumătatea laturilor. Bordeiul are dimensiunile maxime de 2,95 x 2,80 m (N – S, E - V). Pietrarul a fost amenajat într-un decroş realizat pe latura nordică a bordeiului, în colţul de NV. Pietrarul avea gura spre sudul bordeiului. Vatra puternic arsă, este amenajată într-o groapă ce are adâncimea maximă de 0,15 m şi diametrul de 0,56 x 0,70 m (N – S, E - V). În zona vetrei a fost descoperită cenuşă, lemn ars şi pietre. Fundul bordeiului era lipit, avea culoarea galben verzuie, lipitura având grosimea de 3 - 5 mm. Aproximativ central, lângă latura de E a bordeiului, a fost descoperită o groapă cu diametrul de 0,65 x 0,70 m, adâncă de 0,35 m. Aceasta era contemporană cu utilizarea bordeiului, lipitura coborând până pe marginea gropii. Bordeiul avea un inventar foarte sărac constând din câteva fragmente ceramice descoperite în zona pietrarului, între care un fund de oală borcan lucrată la roată. Umplerea bordeiului post abandon, a avut două faze. Imediat după abandonarea bordeiului s-a depus un strat nisipos compact, fără material arheologic, gros de aproximativ de 0,40 m, provenit din pământ scurs de pe deal (depunere aluvionară). Ulterior bordeiul a fost folosit ca groapă menajeră. Stratul menajer ce suprapune stratul nisipos, are o grosime de 0,40–0,50 m, are culoarea negricioasă, pământul fiind foarte friabil. În această umplutură a fost recuperată o cantitate foarte mare de ceramică, fragmentară. Vasele sunt lucrate la roată rapidă sau înceată. A fost descoperită şi o tipsie fragmentară lucrată la mână. De asemenea, au fost descoperite un fragment de toartă de amforă, câteva fusaiole bitronconice, o mărgea de opal sferoidală, un vârf de suliţă de fier cu două aripioare şi manşon, puternic corodat, două fragmente de brăţări de bronz, una plată în secţiune, cealaltă circulară, o cataramă de bronz2. Din acest complex au fost recuperate foarte multe oase.
Bordeiul 4 a fost descoperit şi cercetat în casetele C şi D. A fost surprins la adâncimea de 0,50-0,60 m, ca o suprafaţă de formă regulată, de culoare brun-maronie. Bordeiul avea dimensiunile de 2,80 x 2,55 m, era orientat NNE - SSV. Datorită configuraţiei actuale a terenului, fundul bordeiului apare la adâncimea de 1,45–1,70 m. S-a putut observa că săparea gropii bordeiului pe latura de V nu este perpendiculară pe nivelul de călcare, ci este puţin oblică spre V. Pietrarul era amplasat în colţul de NE al bordeiului, are forma literei U, cu gura orientată spre SV. Dimensiunile pietrarului sunt de 1 x 0,90 m. Datorită arsurii, vatra bordeiului are culoarea roşie-cărămizie, cu grosimea de 2-4 cm, formă ovală, amenajată într-o mică alveolare, ce are adâncimea maximă în zona centrală de 0,05 m. Au fost surprinse şi trei gropi de par cu diametre de 15-18 cm, două pe latura sudică şi una pe cea vestică. Inventarul bordeiului constă din câteva fragmente ceramice provenite de la vase lucrate la mână sau roată. Unul din fragmente este decorat prin incizie, cu motivul valului. Bordeiul perforează nivelul de locuire Latene.
Complexe getice:
Anul acesta au fost cercetate parţial sau integral, mai multe complexe getice, constând în locuinţe de suprafaţă şi gropi.
Locuinţa 1 (C 11/2002), cercetată în campania din 2002, în S I, S II şi caseta A. A fost surprinsă la adâncimea de 0,89-0,90 m, orientată aproximativ N - S. În plan apare ca o zonă compactă de chirpic ars, gros de 0,10–0,15 m. Complexul este puternic afectat de B 1 şi B 2, complexe încadrate nivelului de locuire Ipoteşti - Cândeşti. Prin demontarea martorului ce separa S I de S II, au fost recuperate fragmente ceramice provenind de la două vase ce fuseseră recuperate parţial în campania din anul 2002. Vasele au culoarea crem-cărămizie, arse secundar, cu pereţi aproape drepţi, cu buza dreaptă. Vasele sunt decorate plastic cu brâu alveolat şi tortiţe potcoavă. Vasele sunt lucrate la mână, pasta este omogenă. Tot în această locuinţă au mai fost recuperată o ceaşcă tronconică lucrată la mână, cu toartă uşor supraînălţată. Locuinţa nu a fost cercetată integral, intrând în profilul de N al SII.
Locuinţa 2 (C 9/2003), a fost descoperită în S II în c. 27-29, la adâncimea de 0,80-0,90 m faţă de nivelul actual de călcare. În plan apare ca o zonă compactă de chirpic ars, dispusă pe o lungime de 3,10-3,20 m de-a lungul secţiunii şi o lăţime maximă de 1,60 m în zona c. 29, orientată NE - SV. Grosimea stratului de chirpic ars are 0,10-0,12 m, subţiindu-se spre margini. S-au putut observa pe chirpic urme de nuiele dispuse paralel, ce au diametrul de 0,2-0,3 cm. După demontarea chirpicului a fost recuperată ceramică fragmentară majoritar lucrată la mână. Nu au fost surprinse alte detalii constructive, complexul fiind cercetat parţial, intră în profilul de N al S II.
Complexul 7/2002, cercetat în S I şi S II, în c. 21-24, la adâncimea de 1,20–1,40 m. În suprafaţă a apărut ca o zonă de culoare cărămizie, cu chirpic ars. Chirpicul nu este compact, fiind în general mărunţit, dar apar şi bucăţi de dimensiuni mai mari. Grosimea chirpicului este de maxim 10 cm, pe profilul de S al S I acesta apare pe o lungime de 3,30 m. Amestecat cu sau sub chirpic, au apărut foarte multe fragmente ceramice lucrate la mână, între care se remarcă un vas tronconic, cărămiziu negricios, ars secundar, dar şi fragmente provenite de la un vas cu pereţii şi buza drepte decorat cu brâu alveolat. Între materialele descoperite în zona acestui complex a fost recuperată şi o fibulă de bronz. Acul, resortul şi portagrafa sunt rupte din vechime. Resortul este format dintr-un număr redus de spire, cu coarda spre exterior. Piciorul este decorat cu o proeminenţă romboidală. Fibula are lungimea maximă de 51 mm. Acest tip de fibulă este încadrată în Latene mijlociu3. În lipsa altor detalii constructive, momentan este greu de precizat dacă acest complex este o locuinţă.
Cele mai numeroase complexe getice descoperite şi cercetate în campania aceasta, sunt gropile. Gropile au forme diverse, fiind cercetate gropi clopot, gropi circulare, gropi de formă neregulată.
Gropi clopot:
Complexul 1/2003 a fost descoperit în c. 35-36 în caseta A, la adâncimea de 1,40 m. În suprafaţă apare ca o pată neregulată de culoare negricioasă, cu dimensiuni de 0,60 x 0,45 m (E – V, N – S). Groapa se lărgeşte treptat, la adâncimea de 2,15 m având diametrul maxim de 1,25 m. Se pare că umplerea gropii s-a făcut în mai multe etape. În zona superioară (a gâtului şi umerilor) apare material amestecat, constând din ceramică fragmentară, pământ negricios, lemn ars, chirpic ars. În zona diametrului maxim, pe o grosime de 0,15-0,22 m umplutura constă din cenuşă compactă, stratul având grosimea maximă în zona centrală. Cenuşa era suprapusă de un strat de arsură roşiatică. Sub stratul de cenuşă s-a descoperit o amenajare din pietre, dispuse în cerc. Între aceste pietre au fost depuse un craniu de mamifer fragmentar, probabil de cal, şi o mandibulă de porc arsă. Amenajarea cu pietre suprapunea o nivelare cu pământ galben, ce are o grosime de 0,05 m. Sub acest strat, pe fundul gropii, aflat la –2,35 -2,38 m, a fost descoperită ceramică fragmentară. Complexul intră în profilul de S al casetei, de aceea nu a fost cercetat integral. Complexul a fost deranjat la partea superioară de o groapă pentru extragerea lutului, încadrată cronologic unui nivel medieval târziu.
Complexul 2/2003 a fost descoperit în caseta C, la adâncimea de -1,45 m. În suprafaţă are forma aproximativ circulară cu diametrul de 0,50 x 0,50 m, de culoare negricioasă. În gura gropii a fost descoperit un fragment de castron de culoare cenuşie din pastă fină omogenă, cu fundul profilat, lucrat la roată, aşezat cu gura în jos şi un corn de bovină. Diametrul maxim al gropii a fost surprins la adâncimea de 1,80 m şi are 1,20 m. Inventarul gropii este format din câteva fragmente ceramice, bucăţi de perete ars, mai multe oase provenite de la un mamifer de talie mică, carnivor. Ceramica este lucrată la mână, provine de la un vas cu pereţii şi buza drepte, decorat cu brâu alveolat dispus sub buză în combinaţie cu o apucătoare potcoavă. Oasele au aparut lângă peretele de E, în zona diametrului maxim al gropii. Pe fundul gropii, ce a fost surprins la adâncimea de 2,10 m, era aşezat un fragment ceramic (13 x 11 cm) lucrat la roată, provenit din zona pântecului unui vas, de culoare roşie cărămizie.
Complexul 11/2003 a apărut în c. 20 - 21, în S I şi S II. A fost surprins în suprafaţă la adâncimea de 1,40 m, fundul gropii fiind la -2,25 m. În suprafaţă apare ca o zonă cenuşie negricioasă, cu diametrul de 1,10 x 1,10 m. La 1,70 m adâncime are diametrul maxim de 1,50 m. Groapa este cotlonită mai ales în zona de V. Inventarul este format din ceramică lucrată la mână, foarte fragmentară, oase, pietre, chirpic ars şi lemn ars.
Complexul 14/2003 a fost descoperit în caseta C în c. 46-47, la adâncimea de -1,20 m. În suprafaţă apare ca o zonă roşiatică-negricioasă, pigmenatată cu chirpic şi lemn ars. Groapa are diametrul de 0,40–0,50 m în zona gurii şi 1,10 m diametrul maxim. Fundul gropii a fost surprins la adâncimea de 1,75 m. Înventarul este format din fragmente ceramice, lucrată la mână, ce provin de la un castron cu buza spre interior, decorat cu proeminenţe conice, de la un vas cu pereţii aproape drepţi decorat cu brâu alveolat dispus sub buză şi da la un vas cu pereţii drepţi. Pe fundul gropii au fost descoperite câteva pietre. Tot în această groapă au mai fost descoperite şi oase.
Gropi circulare:
Complex 6/2003 a fost surprins în caseta C în c. 44-45, la adâncimea de 1,40 m, are diametrul maxim de 0,93 m, fundul gropii apărând la -1,80 m. Umplutura are culoarea negricioasă, datorită prezenţei lemnului ars. În groapă au fost găsite câteva fragmente ceramice lucrate la mână. Complexul intră în profilul de S al casetei C.
Complex 12/2003 a apărut în c. 23-24 la adâncimea de 1,20 m, are în suprafaţă formă rotundă, culoarea cenuşiu-negricioasă. Are diametrul de 0,85 x 0,80 m, adâncimea de 0,40 m. Inventarul este format din foarte puţină ceramică, fragmentară, chirpici ars şi pietre. În partea de N a gropii se afla o piatră de mari dimensiuni (35 x 28 cm).
Gropi de formă neregulată:
Complexul 15/2002 a fost descoperit în campania 2002 în S I în c. 49-50, la adâncimea de 1,10-1,20 m, în această campanie fiind cercetat şi în caseta C. Complexul ce are formă alungită, este orientat aproximativ N - S, are dimensiuni maxime de 3,10 x 1,60 m, fundul gropii fiind surprins la -1,90 m. Groapa a fost umplută cu chirpic ars provenind de la pereţii unei locuinţe incendiate. De asemenea în groapă au fost descoperite fragmente ceramice lucrate la mână, câteva fiind decorate cu brâu alveolat şi apucători de forma potcoavei. Complexul nu a fost cercetat integral deoarece intră în profilul de nord al S I.
Atât pe baza ceramicii, cât şi a fibulei, complexele getice descoperite anul acesta, pot fi încadrate în sec. IV - II p. Chr.
Şi în această campanie au fost realizate cercetări perieghetice în zonă, fiind identificate noi puncte de interes arheologic în satele Bozieni şi Vadu Săpat.
Materialul arheologic descoperit în această campanie se află depozitat la sediul MJIA Prahova, fiind în curs de restaurare.
Rezumat:
Valea Budureasca este situată în zona de dealuri subcarpatice, la 5 km N de oraşul Mizil, încadrată administrativ satului Vadu Săpat, comuna Fântânele. În campania arheologică din anul 2003 cercetările din Valea Budureasca, s-au concentrat în punctul Budureasca 4 Puţul tătarului, sectorul de N. În această campanie au fost cercetate mai multe complexe Ipoteşti-Cândeşti, getice, şi două gropi medievale târzii. Atât pe baza ceramicii, cât şi a fibulei descoperite, complexele getice descoperite anul acesta, pot fi încadrate în sec. IV - II p.Chr.