.
Geoagiu | Judeţ: Hunedoara | Punct: Biserica rotondă | Anul: 1994
Anul:
1994
Epoca:
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Categorie:
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Necropolă
Județ:
Hunedoara
Localitate:
Geoagiu
Comuna:
Geoagiu
Punct:
Biserica rotondă
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Petrov Gheorghe responsabil Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Pinter Zeno-Karl Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu
Cod RAN:
Raport:

Cercetările arheologice au fost începute în primăvara anului 1993, printr-o intervenţie cu caracter de salvare. Avîndu-se în vedere importanţa şi vechimea descoperirilor efectuate în perimetrul curţii şi grădinii casei parohiale reformate, începând cu 1994 cercetarea a devenit sistematică. În această zonă se află o biserică romanică cu planul circular (nava rotundă şi altarul semicircular spre est), o adevărată... raritate în cadrul arhitecturii romanice de cult din Ardeal. Diametrul interior al navei este de 5,50 m, iar lungimea totală pe relaţia E-V (nava împreună cu absida) este de 7,50 m, în interior şi 9,50 m în exterior. Faptul că la ridicarea ei s-a folosit aproape în întregime cărămidă romană refolosită şi foarte puţină piatră de râu, ne îndreptăţeşte să afirmăm că rotonda este un monument unic în ţară şi din acest punct de vedere. În jurul rotondei există o veche şi întinsă necropolă medieval-timpurie. În suprafaţa cercetată în 1993 (S1 = 16,50 x 9 m), la o distanţă cca. 50 m S-E de rotondă, s-au descoperit 20 de morminte cu un inventar specific pentru sec. XII (monede Coloman, inele de tâmplă cu un capăt în formă de "S", pandantive etc.). În 1994, modestele resurse financiare de care am dispus, nu ne-au permis decât executarea unei singure secţiuni (S2) în partea estică a rotondei. S2 = latura sudică porneşte de pe mijlocul absidei semicirculare, fiind lungă de 12 m spre est în continuarea axului rotondei, cealaltă latură fiind de 13,14 m, paralelă cu prima şi spre nord, lăţimea secţiunii fiind de 2 m. În această secţiune s-au descoperit un număr de 17 morminte (M 22 - M 38), la adâncimi între 0,42 m (M33) înspre capătul estic şi 1,92 m în capătul vestic lângă absidă (M 38). Terenul este variabil, coborând dinspre V spre E. La aceste morminte putem deosebi două grupuri de înmormântări: 1. Morminte mai vechi, depuse în gropi care se adâncesc până la suprafaţa solului viu (lut galben), adâncimile lor fiind relativ mici. Ele fac parte din acelaşi orizont de înmormântări cu scheletele descoperite în S1/1993. În acest caz se află un număr de 13 schelete, dintre care 5 cu orientare E-V şi 8 cu orientare SV - NE. Patru dintre ele posedă inventar funerar (monedă Coloman, inele de tâmplă cu un capăt în formă de S, inele circulare cu capetele retezate şi petrecute unul peste celălalt). Defuncţii au fost depuşi în groapă fără sicrie. 2. Morminte mai noi, depuse în gropi care se adânceau mult în solul viu. Ele sunt în număr de 4 şi nu au nici un fel de inventar. Toate sunt situate în apropierea absidei, având orientarea generală E-V cu o anumită deviaţie spre N-E. Defuncţii în acest caz au fost depuşi fiecare în sicrie, iar gropile acestor morminte au deranjat în mod evident alte morminte aparţinătoare unui mai vechi orizont de înmormântări. Cercetările la această importantă biserică şi necropolă medievală, vor continua numai în măsura existenţei unei minime susţineri financiare din partea instituţiilor interesate.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO