Geoagiu | Judeţ: Hunedoara | Punct: Biserica romanică | Anul: 1995
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
253
Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Biserică;
Cod RAN:
| 89570.04 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Geoagiu
Localitate:
Geoagiu
Punct:
Biserica romanică
Localizare:
| 89570.04 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Petrov | Gheorghe | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Pinter | Zeno-Karl | participant | Institutul de Studii Socio-Umane, Sibiu |
| Groza | Horaţiu | participant | Muzeul de Istorie Turda |
Raport:
Cercetările arheologice au fost începute în anul 1993, printr-o intervenţie cu caracter de salvare. Avîndu-se în vedere importanţa şi vechimea monumentelor de arhitectură medievală ce se allă în perimetrul curţii casei parohiale reformate, începând din anul 1994 cercetarea a devenit sistematică. În această zonă se află o biserică romanică cu plan central (rotondă cu navă circulară şi sanctuar semicircular spre est), o adevărată raritate în cadrul arhitecturii medievale cu caracter religios din Ardeal, precum şi vestigiile unei foste biserici gotice demolată în anul 1930, care se afla la cca. 50 m spre sud faţă de rotondă. Pe acelaşi amplasament şi cu materialul de construcţie recuperat de la edificiul dispărut, s-a ridicat, în acelaşi an, actuala biserică reformată.
În zona din jurul celor două biserici există un întins cimitir medieval. În suprafaţa cercetată în 1993 (SI = 16, 50 x 9 m), aflată la o distanţă de cca. 50 m sud-est faţă de rotondă, s-au descoperit 20 de morminte cu un inventar specific pentru sec. XI-XII: monede emise în timpul domniei regelui maghiar Coloman (1095-1114), inele de tâmplă cu un capăt în formă de "S", pandantive, verigi circulare cu capetele aplatizate sau retezate şi petrecute unul peste celălalt etc. Un inventar asemănător a fost descoperit şi la unele morminte dezvelite în S2/1994 (S1 a fost executată lângă absida actualei biserici cu scopul de a surprinde fundaţiile fostei biserici gotice demolate), secţiune executată în partea estică a absidei rotondei, cu latura sudică de 12 m în continuarea axului bisericii (S2 = 12 x 13,14/2 m).
În anul 1995 am continuat cercetarea din jurul rotondei prin practicarea a două secţiuni. S3 = 8 x 2 m s-a executat în continuarea lui S2, spre est, cu un martor de 0,50 m între ele. În S3 au fost dezvelite şi cercetate un număr de patru morminte (M40-M43), a căror gropi se adâncesc în solul viu (lut galben), dar care nu coborau la adâncimi mai mari de 0,55 m faţă de actualul nivel de călcare. Aceste morminte aparţin aceluiaşi orizont de înmormântări, contemporan cu mormintele descoperite în SI/1993, precum şi cu majoritatea mormintelor din S2/1994. Inventarul descoperit la aceste morminte este format din monede de argint arpadiene şi inele de tâmplă cu un capăt în formă de "S", de dimensiuni variabile; trei dintre morminte aveau monede emise în vremea lui Coloman, dar la al patrulea s-a găsit o monedă de la Ladislau I (1077 - 1095).
Cea de-a doua secţiune (S4) a fost executată la sud de rotondă, pornindu-se cu o axă lungă de 8 m de la îmbinarea navei cu absida altarului. Avându-se în vedere formele circulare ale conturului rotondei, pentru laturile acestei secţiuni au rezultat dimensiuni variabile: 7,42 m pentru latura de vest care porneşte de pe zidul navei şi 7,98 pentru latura de est care pleacă de pe zidul absidei altarului. În S4 s-au descoperit şi cercetat un număr de 26 de morminte (M44 - M69) aparţinătoare unor orizonturi diferite de înmormântări. Mormintele mai vechi, aflate mai aproape de biserică, au fost, în majoritatea lor, deranjate, total sau parţial, de alte morminte medievale mai noi. Totuşi, la unul dintre mormintele deranjate parţial şi care aparţine celui mai vechi orizont de înmormântare, a fost găsită o monedă emisă în vremea regelui Coloman. Gropile mormintelor medievale mai noi se adâncesc mult în solul viu, atingând adâncimi variabile între 1,20 m şi 2,12 m. În toate aceste cazuri, defuncţii au fost depuşi în sicrie de lemn, dar sunt lipsiţi de inventar funerar cu excepţia a două cazuri (M55 avea un ac de păr în zona craniului, iar M63 avea un şirag de mărgele în zona pieptului).
Pentru datarea rotondei, ne menţinem în continuare părerea că, ea a fost ridicată, probabil, către sfârşitul secolului al XI-lea, însă pentru o concluzie precisă şi lipsită de incertitudinile actuale, aşteptăm campaniile viitoare, când vom continua cu cercetarea cimitirului şi a interiorului rotondei.
... Vezi mai mult Vezi mai puțin