S-a urmărit: surprinderea şanţurilor de protecţie din zona de nord a aşezărilor neolitice şi din epoca bronzului, delimitarea limitelor acestor aşezări, spre sud - vest şi vest, cât şi salvarea câtorva complexe arheologice din extremitatea sudică a terasei.  În cadrul secţiunii LXXV (20 x 1,5 m) săpată în imediata apropiere a secţiunii LXXIV din 1994, s-au conturat cinci gropi dintre care, 4 gropi... menajere neolitice cu ceramică pictată policrom (faza Cârcea III C); groapa nr.2, de formă rectangulară (4 x 3,75 m), a aparţinut unui bordei (B2) daco - roman de pe fundul căruia s-au recuperat numeroase vase tipice secolelor II - III. De asemenea, s-a descoperit şi un mic complex din epoca bronzului. În secţiunea LXXVI (50 x 1,5 m) trasată din capătul SXXL/1984, în afara şanţului de protecţie, spre limita de sud - vest a aşezării (metru 400), s-au descoperit 10 complexe arheologice şi anume: 4 gropi menajere (lutării), neolitice cu ceramică pictată policrom (faza Cârcea III C), un cuptor de ars ceramică (nr.10), bine conservat, cu ceramică din faza Cârcea III C; 2 gropi menajere din faza Vin\ca - Dudeşti I; partea de est a locuinţei de suprafaţă nr. 28 (L = 7 m) cu ceramică din faza Vin\ca - Dudeşti IV şi care suprapunea stratigrafic gropile nr.8 şi 9 din fazele Vin\ca - Dudeşti şi respectiv Cârcea III C; resturile unei vetre de mari dimensiuni (2 x 1 m) aflată la 4 m est de locuinţa nr. 28. În cadrul celor trei casete trasate la marginea de sud a terasei s-au descoperit: 3 gropi menajere daco - romane; 2 gropi cu ceramică pictată policrom dintre care groapa nr. 3 prezintă o situaţie specială. Groapa nr. 3 era de formă ovală, cu dimensiunile de 3,75 x 2,75 m, pe fundul ei erau depuse ritual, de la nord către sud, trei cranii umane, dintre care, două erau într-o stare bună de conservare. În jurul acestora se aflau depuse, tot ritual, resturile osteologice provenind de la sacrificarea unor exemplare de bovine şi porcine împreună cu numeroase fragmente ceramice reprezentând toate categoriile şi formele de vase ceramice specifice fazei Cârcea III C, în special pictate policrom (faza Cârcea III C), măsuţe de cult, vase miniaturale, idoli, etc. şi o spatulă de os. Este vorba de "Cultul Craniilor" întâlnit frecvent în aşezarea neolitică de la Cârcea "Viaduct". Cunoscut încă din etapele timpurii ale neoliticului mai târziu este atestat în aşezările culturii Cucuteni. După datele antropometrice preliminare stabilite de cercetătorul ştiinţific Dan Botezatu de la Iaşi, primele două cranii (I şi II) aparţin tipului mediteranoid, ambele au aparţinut unor femei adulte de cca. 25 ani, iar al treilea unei adolescente de cca. 15 - 17 ani. Prin trasarea secţiunilor LXXVI şi LXXXVII în afara şanţului de protecţie s-a putut dovedi, în stadiul actual al cercetărilor, că aşezarea neolitică timpurie din faza ceramicii pictate policrom (Cârcea III C) s-a extins peste şanţul de protecţie cu încă 60 m, ajungând la dimensiunile de 400 x 400 m. Nu este exclus, ca noile cercetări să dovedească extinderea aşezării, mai ales în decursul primelor faze ale aspectului cultural Vin\ca - Dudeşti, până la dimensiunea de 500 m. Stratul neolitic de la periferia aşezării, gros de 0,5 m, este destul de consistent în urme de locuire începând din faza Cârcea III până în ultima fază Vin\ca Dudeşti IV.  Descoperirea unei urne fragmentare cu oase incinerate din epoca romană poate constitui un indiciu care să ateste existenţa în apropierea aşezării neolitice a unei necropole romane. De asemenea, vasele daco - romane descoperite atât în bordeiele amintite mai sus cât şi în gropile menajere, prezintă un deosebit interes.