În vara anului 1995, datorită sprijinului financiar al Institutului Român de Tracologie, colectivul de cercetători al Universităţii de Stat din Moldova şi al Institutului Român de Tracologie a continuat cercetările arheologice la cetatea Butuceni.   Investigaţiile au urmărit completarea informaţiei privind sistemul defensiv al aşezării. Cu acest prilej au fost trasate şase secţiuni cu o suprafaţă totală d...e 540 m². O atenţie deosebită s-a acordat studierii palisadei a căror urme au fost descoperite în campaniile anterioare în partea de V a promontoriului pe care este amplasată cetatea. Prin intermediul a cinci secţiuni (S 24, S 25, S 26, S 27, S 29) au fost cercetate vestigiile palisadei de pe latura de sud a cetăţii. În total palisada a fost studiată pe o lungime de 62 m. A fost cercetată fundaţia palisadei, care se prezintă sub forma unor şiruri paralele de şanţuri săpate în rocă. Palisada era construită din două linii de şanţuri, cu excepţia porţiunii de curbură, unde palisada coteşte de la V spre S. În acest loc, pe o lungime de 40 m, au fost atestate trei rânduri de şanţuri. Amplificarea palisadei pe această porţiune este legată de faptul că panta de S a promontorului, în acest loc, este mai puţin abruptă şi permitea o pătrundere mai masivă a inamicului spre palisada cetăţii. Şanţurile descoperite au o lungime medie de 4 - 5 m şi o adâncime ce variază de la 0,15 până la 0,6 m. Lăţimea palisadei, pe porţiunea studiată, este aproximativ de 3,5 m, cu excepţia intervalului ce consta din trei rânduri de şanţuri, unde lăţimea este de circa 5,5 m. După toată probabilitatea, în şanţurile descoperite erau îngropate bârne în poziţie verticală, formând nişte garduri paralele. Spaţiul dintre ele era umplut cu pietre şi pământ, fapt dovedit prin prezenţa masivă a pietrelor în imediata apropiere a palisadei. Pe alocuri, pentru a da palisadei o duritate mai mare, au fost amenajate contraforturi reprezentate de urmele gropilor şi şanţurilor trasate perpendicular pe palisadă. Secţiunea 28 a fost trasată în partea de E a cetăţii, în faţa palisadei, prevăzută în această zonă cu o poartă de intrare. A fost descoperit şi un şanţ de apărare ce se afla la o distanţă de trei metri faţă de peretele exterior al palisadei. Şanţul a fost săpat în roca nativă până la adâncimea de 1,7 m, avea pereţii oblici şi fundul plat Lăţimea şanţului în partea superioară era de 2,2 m. În dreptul porţii de intrare şanţul se întrerupea pe o distanţă de 4,8 m, care corespunde ca dimensiune cu poarta cetăţii. Pe baza observaţiilor şi a materialului arheologic extras din umplutura şanţului, se poate stabili că şanţul de apărare este contemporan cu palisada. A fost recoltat un valoros şi variat material arheologic, în special ceramică modelată cu mâna şi lucrată la roată. Ceramica din prima categorie are în compoziţia sa cioburi pisate, uneori nisip; vasele sunt arse slab şi neuniform. Au fost identificate patru forme de vase: oala, strachina, ceaşca şi capacul. Se remarcă anumite preferinţe pentru decorul plastic: brâul alveolat sau neted, proeminenţe conice sau rotunde, iar în cele mai frecvente cazuri suporturi aplatizate.  Toate fragmentele provin de la vase, care pe baza caracteristicilor pot fi încadrate în perioada sec. VI - III a.Chr. Ceramica lucrată la roata olarului este reprezentată de fragmente de amfore şi de la vase de lux, toate de factură grecească. În afară de ceramică au mai fost recuperate: un vârf de săgeată cu trei aripioare, o lamă de cuţit, cinci fusaiole şi trei pietre de gresie. De asemenea, a fost depistat şi un bogat material osteologic.