Au fost efectuate periegheze arheologice pe teritoriul raionului. În cadrul investigaţiilor au fost depistate 30 de noi situri, dintre care, trei pot fi atribuite culturii Cucuteni. Dintre aşezările cucuteniene, un interes deosebit îl prezintă obiectivul de lângă s. Rezina, nu departe de Manoileşti. Aşezarea Rezina I se află la marginea de NV a localităţii, în locul numit "La Ragoz", pe un platou al mal...ului drept al unui pârâu. Aşezarea are mai multe nivele: neolitic - cultura ceramicii band - liniare; eneolitic - cultura Cucuteni faza A3; epoca bronzului târziu-cultura Noua; epoca fierului timpuriu - cultura hallstattului canelat; epoca romană târzie - cultura Sântana de Mureş - Cerneahov; epoca medievală timpurie (?).   Suprafaţa aşezării 1100 x 200 m. În prezent o mare parte a sitului arheologic a fost afectată de lucrările de construcţie.   Aşezarea cucuteniană ocupa extremitatea anterioară a platoului având o suprafaţă de 100 x 50 m. Au fost dezvelite parţial: o groapă din perioada bronzului târziu - Hallstatt şi resturile a două locuinţe de suprafaţă cucuteniene. Integral, au fost cercetate 2 gropi cucuteniene dintre care, una reprezenta, probabil, un semibordei. Din locuinţele de suprafaţă, din gropile puternic afectate de arătura adâncă cât şi din stratul de cultură provine o mare cantitate de ceramică picatată, cu ornament incizat, şi grosieră, cât şi obiecte din os, corn, colţi de mistreţ, piatră şi silex. Plastica este reprezentată prin două figurine, una antropomorfe şi cealalta zoomorfă. Complexul cucutenian din aşezarea de la Rezina I se caracterizează prin predominarea ceramicii pictate şi prin cantitatea mică de ceramică cu ornament incizat şi canelat. Formele vaselor pictate cât şi caracteristicile stilistice ale acestora fac posibilă încadrarea aşezării în etapa Cucuteni A3. Analiza stilistică a ceramicii pictate permite stabilirea unor analogii apropiate cu ceramica descoperită în aşezări cucuteniene din zona centrală a spaţiului dintre Carpaţi şi Prut în România şi în primul rând, cu ceramică de la Izvoare şi Hăbăşeşti. În cadrul caramicii apar şi câteva fragmente de vase de factură precucuteniană, ornamentate cu linii subţiri incizate. Prezenţa sigură a stratului precucutenian poate fi atestată doar prin efectuarea unor săpături de amploare. Un interes aparte îl prezintă două vase de import găsite într-una din gropile cercetate; acestea sunt de provenienţă estică şi îşi găsesc analogii în aşezări de tip Strilicea - Schelea.