În 1995 datorită finanţării din partea Institutului Român de Tracologie s-au reluat cercetările de teren pe obiectuvul Rudi "La Santuri", cetăţuia de pământ din HaB, Latène şi sec I - II e.n; cercetările au fost începute de G.B. Fiodorov în 1969 şi continuate în anii 1970 - 1976 de M. Romanovskaja.  Având în vedere bogăţia şi varietatea cultural-cronologică a stratului cultural al cetăţuiei, a fos...t utilizată o metodă de săpături netradiţională, cercetarea stratului cultural ca un complex inchis, cu fixarea precisă a tuturor categoriilor de material arheologic, fără excepţie. Fixarea în plan orizontal şi vertical s-a înfătuit cu ajutorul a două teodolituri, unul din ei indică semnificaţia unghiului orizontal, celălalt - a ungiului orizontal şi ungiului vertical. Ridicarea straturilor de sol s-a înfăptuit prin răzuirea succesivă a aşa numitelor contexte convenţionale. Fiecare din ele constituia un strat de pământ de 4 - 5 cm. Solul din fiecare carou era cernut suplimentar. Rezultatele se inregistrau pe baza de date a calculatorului, care vor fi sistematizate conform unui program special. Au fost săpate două suprafeţe (S I în incinta cetăţuiei şi S II în zona extramurală) cu o suprafaţă totală de peste 700 m². Pe diferite porţiuni au fost cercetate un număr diferit de complexe (de la 2 până la 5). Construcţiile descoperite au fost cercetate doar parţial, în conformitate cu cerinţele metodicii. Ca rezultat, au fost evidenţiate două construcţii de pământ, şase construcţii de piatră (ringuri funerare - ?) şi diferite categorii de material arheologic, care preliminar, poate fi divizat pe trei orizonturi cultural-cronologice: HaB, Latène şi sec. I - II.   Ringurile de piatră reprezintă ruinele unor construcţii semiovale (1 x 1,5 m) constituite din calcar ars şi bulgări de silex. Ele reprezintă, probabil, unele detalii de construcţii funerare. Drept dovadă, serveşte prezenţa oaselor calcinate, un număr considerabil de ceramică şi a oaselor de animale (posibil, ofrandă).  Dintre obiectele speciale, cele mai numeroase sunt fusaloide de lut şi cutele din gresie . Au fost depistate cuţite şi secere de fier, două fragmente de fibule. Unul aparţine fibulei de tipul M-Kostrzewski şi se datează în sec. I p.Chr. Un deosebit interes îl prezintă un fragment de ţiglă romană. Pentru monumentele din sec. I p.Chr. aceasta reprezintă cea mai de nord descoperire. Au fost depistate fragmente de cupe de sticlă. Muchiile verticale de pe pereţii acestora indică data - sec. I a.Chr. (tip "millefiori" sau Eggers 182 - 40-70 e.n).  Ceramica descoperită în cetăţuie se împarte în ceramica de import şi locală. Din categoria importului fac parte numeroase fragmente de amfore din perioada elenistică şi perioada romană timpurie. Au mai fost descoperite şi patru amfore aproape întregi, fragmente ceramice pictate cu lac roşu, fragmente de vase cenuşii lucrate la roată. Ceramica locală este reprezentată de fragmente de oale, uneori strachine şi văscioare lucrate cu mâna. Vasele cu gura pâlnieformă, buza evazată, vase    cu decorul realizat cu "măturicea" şi străchinile cu profilul în zig-zag îşi găsesc analogii printre vestigiile din perioada culturii post-zarubinetk şi în materialele aşa-numitelor "cetăţi scitice târzii" din sec. I - II p.Chr.   Cercetările arheologice din anul viitor vor trebui să clarifice semnificaţia şi funcţionalitatea (fortificaţie - ?, centru urban - ?, centru votiv - ?) acestui monument-enigmă.