Cercetările arheologice de la Davideni, com. Tibucani, Jud. Neamţ, punctul "La izvoare-Spieşti", începute în urmă cu un sfert de secol, şi care au ca obiectiv principal investigarea aşezării din secolele V-VII, s-au concentrat, în această campanie, în suprafaţa dintre S73 şi malul de sud şi sud-est al lacului, respectiv al zonei cu izvoare. Această suprafaţă de cca. 1500 m.p. a fost investigată, în acest an, în... totalitate, prin săparea a cinci secţiuni, notate de la S74 la S78, şi a casetelor necesare complexelor de locuire surprinse. În suprafaţa săpată efectiv, de cca. 625 m.p., au fost descoperite şi materiale arheologice din epoci mai vechi, mai ales din aşezarea aparţinând culturii Noua şi din aşezarea geto-dacică, cu elemente bastarnice, din secolele III-II a.Chr.
Din aşezarea aparţinând secolelor V-VII au fost descoperite încă cinci locuinţe, numerotate de la L61 la L65, precum şi două cuptoare din lut cruţat, construite "în aer liber", spre una din marginile aşezării. Cele cinci locuinţe, având câte o singură încăpere, cu pereţii din bârne şi acoperişul în două ape, aveau podeaua amenajată prin bătătorie, mai mult sau mai puţin adâncită faţă de nivelul de călcare din secolele VI-VII. În L64 s-au găsit şi gropile unor furci care susţineau pereţii şi acoperişul. În toate locuinţele s-au găsit instalaţii pentru foc. În L61 se aflau resturile a două cuptoare din pietre; în L62 un cuptor din pietre şi un cuptor din lut cruţat; în L63 un cuptor din lut cruţat, iar în L64 şi L65 câte un cuptor din pietre. Inventarul aflat în locuinţe, precum şi în stratul de cultură aparţinând aşezării din a doua jumătate a mileniului p.Chr., se compune, în primul rând, din ceramică lucrată cu mâna şi la roată. Cu mâna s-au confecţionat, dintr-o pastă grosieră, borcane şi tipsii. În ansamblul ceramicii lucrate cu mâna se disting tipurile de factură autohtonă şi tipurile de factură slavă arhaică. În general ceramica lucrată cu mâna din secolele Vi-VII nu este ornamentată. În L62 s-au găsit însă şi fragmente ceramice din vase borcan lucrate cu mâna, decorate cu benzi de striuri în val mărginite de striuri drepte, fapt ce ne determină să încadrăm această locuinţă într-o etapă mai târzie din evoluţia aşezării, respectiv în a doua jumătate a sec. al VII-lea şi sec. al VIII-lea. La roată, din pastă cu nisip în compoziţie, s-au confecţionat borcane, mici şi mijlocii, deseori decorate cu striuri drepte şi vălurite. Mai menţionăm că, în locuinţe s-au mai găsit câteva fusaiole din lut, bitronconice; o fusaiolă din caolin ornamentată cu nervuri orizontale; un împungător dintr-un vârf de corn şi un fragment dintr-un pieptene din os, cu dinţi bilaterali. Din stratul de cultură corespunzător aşezării din secolele V-VII, provine o fibulă din bronz de tip bizantin, realizată prin turnare, piesă de o valoare deosebită artistică şi istorică. Cercetările din această campanie de săpături arheologice au adus nu numai date noi privind întinderea aşezării, dispunerea complexelor de locuire şi anexelor gospodăreşti, cultura materială şi respectiv ocupaţiile locuitorilor, dar şi date privind cronologia aşezării. Astfel analiza materialului ceramic din L62 ne permite să prelungim durata aşezării până în secolul al VIII-lea, aşa încât de acum se poate afirma că la Davideni a existat o aşezare a cărei durată poate fi cuprinsă între limitele cronologice ale secolelor V-VIII. Materialele descoperite în cele 65 de locuinţe din aşezarea de la Davideni contribuie la mai buna cunoaştere a culturii Costişa-Botoşana-Hansca, în fapt a epocii de formare a poporului român.