Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Aldea | Ioan Alexandru | responsabil | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
Ciută | Marius Mihai | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
G. Limba "Bordane" Pe baza prospecţiunilor şi forajelor pedologico-arheologice şi a planului topografic, au fost delimitate ariile şi grosimea stratului de cultură din această aşezare, precum şi caroiajele de cercetare corespunzătoare. În baza dosarului tehnic de sit arheologic astfel întocmit, au fost efectuate sondajele de control stratigrafic necesare pentru desfăşurarea în anii următori a unor săpăt...uri sistematice de amploare. Săpăturile de la Limba au fost efectuate în punctul numit "Bordane" aflat la cca. 500 m în aval de punctul numit "Vărar", sondat de I. şi D. Berciu în 1947. S-au executat trei secţiuni, dintre care două (S I = 10 x 2 m cu simbolul "TC-1" şi S II = 10 x 2 m cu simbolul "TE-1") în stânga drumului ce leagă Oarda de Jos de Limba şi a treia (S III = 5 x 2 m) în dreapta drumului, pe acelaşi aliniament cu primele două, respectiv nord-sud (vezi Pl.1). Cu acest prilej au fost scoase la lumină numeroase vestigii arheologice şi s-au putut face observaţii stratigrafice de importanţă majoră, atât pentru elucidarea problemelor prevăzute în temă, pe ansamblu, cât şi pentru raporturile cultural-cronologice dintre culturile neolitice din zona bazinului mijlociu al Văii Mureşului. A putut fi stabilită existenţa unui strat de cultură cu o grosime variabilă în cuprinsul aşezării, care se înscriu între adâncimile de 0,30 m până la 2,00 m. În cuprinsul acestuia au putut fi desluşite, inclusiv prin complexe de locuire (locuinţe de suprafaţă şi bordeie), un număr de trei principale niveluri de locuire, fiecare cu mai multe niveluri de călcare. Dintre acestea, primul nivel de jos în sus (în ordinea vechimii), reprezentat îndeosebi prin gropi şi/sau bordeie, aparţine, potrivit materialului arheologic caracteristic, ilustrat îndeosebi prin ceramică, diverse unelte de piatră şi os şi statuete fragmentare, unei faze târzii a culturii Criş, pe alocuri în asociere cu elemente tipice pentru un aspect cultural, atribuit, până în prezent, în linii generale, civilizaţiei de tip vincian timpuriu. Este pentru prima dată, în istoria cercetărilor arheologice româneşti, când acest raport cultural-cronologic a putut fi stabilit pe bază de observaţii stratigrafice şi tipologico-stilistice certe. Prelucrarea şi studiul detaliat al acestora vor fi de o importanţă majoră pentru stabilirea, atât a originii, cât şi a raporturilor dintre principalele curente şi aspecte culturale care au dat naştere culturilor neoliticului dezvoltat de pe o bună parte a teritoriului României. Aceste prezumpţii sunt argumentate şi de dovezile de ordin stratigrafic şi tipologic rezultate din nivelul următor, din care au apărut, în asociere, materiale aparţinând aspectului cultural turdăşean şi ceramică pictată de tipul cunoscut sub numele de "Lumea Nouă - Cheile Turzii". Locuirea neolitică din această aşezare pare să se încheie, cel puţin în zona cercetată până acum, într-o etapă în care, pe malul opus al Mureşului ia o mare amploare cunoscuta aşezare de la Alba Iulia - "Lumea Nouă".