Obiective: dezvelirea integrală a locuinţei nr.1 săpată în 2003 în proporţie de peste 60%; dezvelirea locuinţei nr. 2 surprinsă parţial în 2003; epuizarea nivelurilor inferioare din S1. Pentru a fi surprinsă locuinţa nr. 2 a fost deschisă o nouă casetă (C) de 10x4 m (1-10 m; a-d). Rezultate: - dezvelirea integrală a anexei locuinţei nr. 2 - demontarea vetrei din cadrul anexei locuinţei nr. 2 - săparea i...ntegrală a gropii G3 - dezvelirea integrală a mormintelor M3 şi M4 - descoperirea a două gropi contemporane (G4 şi G6) - săparea integrală a gropii G7 - dezvelirea parţială a locuinţei L2, care se extinde în afara casetei C spre E. Anexa locuinţei nr. 2, despre care s-a crezut în 2003 că este o locuinţă propriu-zisă, are o suprafaţă de cca. 6 m2 şi o orientare aprox. V-E. În centrul anexei s-a descoperit o vatră de foc cu cărbuni şi câteva pietre înroşite. Sub vatră s-a conturat o groapă G7, care se adânceşte concentric ajungând la -1,4 m; Groapa G7. Majoritatea ceramicii descoperite in G7 este pictată cu motive spiralice sau în Z. Pictura se păstrează pe cca. 70% din fragmentele ceramice descoperite fapt datorat protecţiei vetrei de deasupra. Nu lipseşte nici ceramica cu scoică pisată în pastă de tip Cucuteni C, cu motive incizate şi cu buza vaselor crestată. În umplutura gropii G7 s-a descoperit chirpic cu urme de pari şi nuiele dar şi unelte si arme din silex, menilit, gresie glauconitică etc (un nucleu rulat cvasisferic cu urme de folosire ca percutor, lame mediane cu retuşe laterale, gratoare pe capăt de lamă, o dăltiţă din menilit de tip herminetă, un vârf de săgeată cu baza dreaptă cioplită în pojghiţă ş.a. S-au descoperit vase şi fragmente de vase miniaturale şi idoli antropomorfi. Au apărut de asemenea foarte multe oase, dar într-un număr mai mic faţă de groapa G1 aflată în acelaşi context-sub vatră. Gropile G4 şi G6 se adâncesc până la -0,40 m şi au în umplutură material contemporan de la anexele fostului CAP; Groapa G5 a fost săpată pentru a fi dezvelit mormântul M4, care avea o orientare E-V. În partea de E s-a descoperit un craniu (fără celelalte resturi osteologice ale scheletului), iar la capătul vestic a gropii un vas întregibil, care se încadrează mai degrabă Hallstattului timpuriu decât culturii Noua ca-n celelalte cazuri (inventarul celorlalte morminte). În zona craniului s-a descoperit şi un cercel de bronz (partea dreapta) puternic oxidat. Sub mormântul M4 s-a descoperit masa de chirpic a locuinţei L2; Mormântul M3 are o orientare aprox. E-V (cu capul spre E şi picioarele spre V). Inventarul acestuia constă dintr-o ulcică cu toartă supraînălţată de culoare brun-negricioasă, cu o pastă friabilă. Vasul se încadrează culturii Noua de la sfârşitul epocii bronzului. Ulcica a fost descoperită în partea dreaptă a craniului la cca. 0,1 m de acesta. Sub mormântul M3 s-a descoperit masa de chirpic a anexei locuinţei L2 latura vestică; Locuinţa nr. 2 a fost surprinsă de la m. 2 al casetei C şi se extinde până la metrul 10. Prin caseta nou deschisă (C) am urmărit să dezvelim integral locuinţa L2, dar aceasta se prelungeşte spre N-E în afara perimetrului săpat. Spre N-V se extinde în subcarourile a şi b. Locuinţa nr. 2 are o formă aprox. rectangulară cu orientare E-V, cu faţada spre E. În locuinţă s-au descoperit până acum două râşniţe, un vas mare de provizii pictat (în colţul sud-vestic), iar in celalalt colţ un vas mai mic cu o ceramică puternic corodată de aciditatea solului. În colţul sud-vestic s-a mai descoperit si o dăltiţă din gresie glauconitică de tip herminetă. Chirpicul de perete al locuinţei nr. 2 păstrează urme de pari groşi şi nuiele, iar sub acesta şi podea a fost identificat în partea central-vestică un strat subţire de lutuială, ars, feţuit cu o grosime cuprinsă între 0,03-0,04 m. Podeaua (platforma) are o grosime de peste 0,15 m purtând urme de bârne groase de 0,1-0,18 m. Săpătura din caroul C a surprins anul acesta L2 în proporţie de cca. 40%. Sub masa de chirpic al podelei a fost identificat un strat subţire de cenuşă şi cărbuni de cca. 0,01-0,02 m. Acesta are continuitate pe toată suprafaţa locuinţei cu variaţii de adâncime. Sub acest strat apare o nouă groapă (G8), pe care a fost construită locuinţa nr. 2. În umplutura gropii G8 s-au descoperit numeroase oase de animale, aşchii şi lame din silex, fragmente ceramice pictate, pietre înroşite etc. Groapa G8 se încadrează aceleiaşi tipologii de ritual ca şi la locuinţa nr. 1. Ceea ce credeam a fi locuinţa nr. 2 s-a dovedit a fi de fapt o anexă a acesteia. Încă de la nivelul superior al casetei C am descoperit pe o suprafaţă de 40 m2 două morminte de inhumaţie de la sfârşitul epocii bronzului şi început de Hallstatt. Locuinţa nr. 2 a fost surprinsă doar în proporţie de 70% deoarece aceasta se extinde spre E nu cum am crezut noi spre N-V. În caseta C au fost descoperite 5 gropi menajere, din care două contemporane şi trei din eneolitic. Două din cele eneolitice au fost săpate cu intenţie ritualică, obicei pus pe seama purificării şi protecţiei noilor edificii, indiferent de destinaţia acestora.