A. Mirăuţi Biserica Sf. Gheorghe Săpăturile au fost solicitate de către şeful proiectului de restaurare, în vederea completării datelor necesare consolidării turnului-clopotniţă al bisericii, a cărui stare de conservare punea în pericol stabilitatea obiectivului. S-au deschis două casete, amplasate în colţurile de sud-est (caseta I) şi, respectiv, de sud-vest (caseta K) ale turnului-clopotniţă, ambele având d...rept scop, în afara celui arătat, obţinerea unor noi date privind existenţa necropolei anterioare bisericii din sec.XVII. În caseta I s-au descoperit cinci morminte de înhumaţie (M26-M30) aflate la adâncimi cuprinse între 0,76 m (M26) şi 1,24 m (M30). Dintre acestea, trei morminte (M27, M28 şi M30) au fost tăiate de şanţul de fundaţie al turnului-clopotniţei sau chiar înglobate (M28) în fundaţie. Mai ales M28 a prezentat un interes cu totul special, dat fiind faptul că sicriul de lemn al mormântului a fost cruţat de către constructori, fundaţia turnului clopotniţei prezentând o nişă a cărei formă conturează perfect dimensiunile şi forma respectivului sicriu. În caseta K nu s-a descoperit nici un mormânt, observaţiile făcute aici fiind relevante numai pentru problemele legate strict de consolidarea monumentului. În aceeaşi perioadă (28 august-9 septembrie) s-au efectuat cercetări în zona absidiei laterale de nord a bisericii, supusă lucrărilor de consolidare. În urma demantelării parţiale a elevaţiei exterioare a absidiei, s-au obţinut date esenţiale privitoare la colţul de nord-est al bisericii din sec.XIV, suprapus integral de fundaţia bisericii actuale. În urma acestor cercetări, a fost definitiv înlăturată ipoteza existenţei unor abside laterale ale bisericii din sec.XIV.    B. Biserica Sf. Ioan Botezătorul (Biserica Domniţelor).   Săpăturile s-au efectuat numai în pronaosul bisericii din sec.XVII (ctitorie Vasile Lupu-1643) şi au avut drept scop stabilirea cronologiei depunerilor (nivelărilor) de aici, precum şi identificarea unor elemente de natură arheologică sau constructive, în măsură să elucideze problema existenţei (sau nu) a unei construcţii anterioare bisericii din sec. XVII.  Elementele care s-au dovedit esenţiale au fost: a) observaţiile stratigrafice, care au confirnat existenţa, în interiorul pronaosului, a unor straturi de grosimi diferite - cu rol evident de nivelare - datând de la sfârşitul sec.XV şi începutul celui următor (datate cu monedă de argint emisă de Ştefan cel Mare la finele sec. XV - identificare Eugen Nicolae, precum şi cu fragmente ceramice specifice perioadei respective; b) observaţiile asupra fundaţiei bisericii din sec. XVII, care au confirmat definitiv ipoteza existenţei unei biserici anterioare ctitoriei lui Vasile Lupu, fiind evident că biserica anterioară (databilă la sfârşitul sec.XV şi începutul sec.XVI) a fost demantelată sistematic până la nivelul fundaţiei, ctitoria lui Vasile Lupu folosind fundaţiile bisericii anterioare. În plus, s-a constatat existenţa în pronaosul bisericii anterioare a unui pavaj din lespezi mari de piatră, care a fost apoi suprapus de umpluturi menite să ridice nivelul interior al pronaosului bisericii din sec. XVII.