În sectorul forum al oraşului roman Porolissum, în anul 2004 au fost realizate trei casete şi o secţiune. Cercetările arheologice au vizat verificarea laturii de SE a forum-ului oraşului şi a colţului de N al curţii forum-ului municipium-lui roman Porolissum. Întregul sector central al oraşului roman se află amplasat pe terasa plană cu suprafaţa de cca. 6 ha, ce se întinde la SSE de latura dextra a castrului ma...re de piatră de la Porolissum, castru amplasat pe vârful dealului "Pomet". Caseta C1 cu dimensiunile de 6x7 m a fost trasată aprox. pe mijlocul laturii sudice a curţii forum-ului. Prospecţiunile geomagnetice, realizate aici, au indicat o zonă cu o anomalie foarte intensă (posibile postamente de zidărie masivă?). După înlăturarea straturilor de zidărie demolată, căzută şi puternic răvăşită de "jefuitorii de piatră şi cărămidă", la cca. 0,3 m adâncime, au apărut zidurile masive ale unei construcţii din piatră. A fost surprins zidul exterior, cu grosimea de 0,8 m, al unei clădiri romane. Zidul exterior are traseul E-V, iar spre zona sa vestică are ataşat un alt zid de compartimentare. În cele două încăperi astfel compartimentate au fost identificate urmele instalaţiei de hypocaustum realizată din şiruri de cărămizi rectangulare. În zona instalaţiei de încălzire din cele două camere, au apărut extrem de numeroase fragmente şi chiar piese întregi de la acele "conducte" de mici dimensiuni lucrate din lut ars, cu care, îmbinate una în alta, într-un strat de mortar, se construiau bolţile pentru canalele principale de aer cald ale instalaţiei de încălzire amenajate sub podea. În exteriorul zidului, în dărâmătura acestuia de peste zona curţii, au fost surprinse urmele unei amenajări - "locuiri târzii" între ruinele zidului prăbuşit. De semnalat că zidul despărţitor, al celor două camere care au instalaţie de hypocaustum , este amenajat, din blocuri mari de piatră fasonată, blocuri cu dimensiuni de: 0,7 x 0,7 x 0,3 m şi 1 x 0,7 x 0,3 m. Aceste blocuri au fost aduse din altă parte şi au fost folosite la construcţia zidului intermediar, care se îmbină foarte bine cu zidul exterior. Practic aceste blocuri fasonate se află poziţionate sub nivelul instalaţiei de hypocaustum. La adâncimea de 0,7 m în exteriorul clădirii, practic în zona curţii forum-ului, dar sub nivelul de călcare al acesteia, în caseta C1 a fost descoperit un alt zid care are grosimea de 0,6 m. Acesta are orientarea oblică, total diferită de traseul zidului exterior, care are grosimea de 0,8 m, şi reprezintă resturile unei clădiri ce aparţine unei alte faze, anterioară amenajării zonei (faza premunicipală a aşezării Porolissum), peste care apoi a fost construită clădirea târzie, cea a presupusei băi. Caseta C2 cu dimensiunile de 7 x 3 m, a fost trasată peste colţul nordic interior al curţii forum-ului şi a surprins porticus-ul de pe această latură de E. Zidul porticus-ului are 0,8 m grosime, iar ultima sa asiză este lucrată din blocuri de piatră fasonată cu dimensiunile de 0,4 x 0,5 x 0,2 m. A fost surprins in situ şi un bloc de calcar cu dimensiunile de 0,7 x 0,6 x 0,3 m, bloc ce forma baza pentru una din coloanele porticus-ului amenajat spre curtea forum-ului. La baza acestui zid, adosat porticus-ului, spre curtea forum-ului sub nivelul acesteia, a fost identificat un canal pentru scurgerea apei pluviale. Acesta are 0,3 m lăţime şi este realizat din zidărie lucrată din piatră de talie mică. În colţul curţii zidul porticus-ului este întrerupt pe o porţiune de 2,6 m, zonă care reprezintă probabil o intrare. Merită semnalat faptul că această intrare a fost blocată la un moment dat cu un zid subţire ce are doar 0,3 m grosime. Acest zid este lucrat tot din piatră de talie mică, care este bine prinsă cu mortar, el apărând ca o continuare a laturii (a feţei) dinspre curte a zidului porticus-ului. La un moment dat, această intrare pentru circulaţia pe sub porticus este blocată. În spaţiul cu lăţimea de 3 m dintre zidul porticus-ului şi zidul exterior al basilicii de pe această latură a forum-ului, au fost identificate nivele de locuire, care stratigrafic aparţin clar unei perioade postromane. Imediat, pe pardoseala porticus-ului apare un strat de lemn ars, ce reprezintă urmele unui incendiu care, probabil marchează finalul epocii romane. Peste acest nivel de incendiere apare un nivel subţire de depunere postromană, depunere peste care se aşează un strat de mortar şi tencuială căzută de pe pereţii basilicii când clădirea începea să se degradeze. Dar acest strat de tencuială căzută este nivelat şi peste acesta a fost descoperit un nivel de locuire cu grosimea de cca. 0,2 m, în care apare material arheologic (ceramică, resturi menajere, oase), dovedind că în acest spaţiu iniţial de intrare s-a locuit efectiv. Astfel înţelegem motivul blocării intrării principale în porticus-ul forum-ului cu zidul subţire de 0,3 m. Considerăm că o astfel de locuire civilă sub porticus-ul unui forum de municipium roman nu era permisă decât după ce oficialităţile şi administraţia oraşului roman nu mai funcţionau. Astfel de urme ale unei locuiri târzii şi transformări ale planului iniţial au fost surprinse şi în alte sectoare cercetate în forum. Secţiunea SI are 30 m lungime şi 1,5 m lăţime, ea fiind realizată la 28 m V de zidul porticus-ului, având un traseu perpendicular pe zidul cu lăţimea de 0,8 m al clădirii identificată în caseta C1. Caroul 0 al secţiunii SI se află la 3,5 m S de traseul rectiliniu al zidului exterior cu grosimea de 0,8 m identificat în caseta C1. În secţiunea SI, în zona carourilor 0-16 săpătura a pus în evidenţă prezenţa unei clădiri de mari dimensiuni. Este clădirea a cărui zid exterior de 0,8 m grosime a fost identificat în caseta C1. Lăţimea acestei impozante clădiri este de 19,2 m. Secţiunea SI în traseul ei a surprins chiar colţul şi latura vestică a acestei clădiri, permiţând astfel aflarea lăţimii întregii clădiri calculată împreună cu zidul exterior surprins în caseta C1. Astfel au putut fi măsurate şi cunoscute lăţimile celor trei mai camere care compartimentează clădirea în această zonă, care sunt de 6,2 m, 8 m şi 2,3 m. Zidurile care delimitează aceste încăperi, începând cu cel exterior de pe latura nordică a clădirii, zid surprins şi în caseta C1, au grosimile de 0,8 m, 0,6 m, 0,7 m, 0,7 m. În toate cele trei încăperi a fost descoperită instalaţia de încălzire de tip hypocaustum, realizată pe picioare din cărămidă. În încăperea din mijloc, cea cu lăţimea de 8 m, au fost identificate urmele a două sau chiar trei refaceri, reparaţii şi reamenajări ale podelei instalaţiei de încălzire. Un zid intermediar de susţinere a podelei camerei este lucrat din ţigle prinse cu mortar. Acest zid de ţigle este amenajat în aşa mod, pentru a face loc unor canale de aer cald care fac legătura cu zona praefurnium-ului şi zona unei abside care este amenajată spre V în capătul acestei încăperi cu lăţimea de 8 m. În zona m. 0-3,5 din SI au apărut urmele a două canale de aer cald şi de fapt a două praefurnium-uri care au fost amenajate pe această latură şi colţ vestic al clădirii. Astfel un prim praefurnium apare la m. 3 şi are fundul amenajat la 1,2 m adâncime, canalul de aer cald, care îi corespunde, are 0,3 m lăţime. Într-o fază ulterioară (faza a II-a) acest praefurnium se reface şi se măreşte considerabil. Acesta este refăcut în zona m. 2-2,6 şi are 0,6 m lăţime, iar fundul îi este amenajat la adâncimea de 1,6 m. Caseta C3 cu dimensiunile de 5 x 2 m a fost deschisă la V de această zonă a carourilor: 0-5 ai secţiunii SI. Astfel au putut fi făcute observaţii în legătură cu modul de construcţie al acestui praefurnium. S-a constatat că acesta a fost realizat din blocuri din piatră fasonată, părţi din monumente romane şi coloane aduse din altă parte. Atât fundul cât şi pereţii laterali ai praefurnium-ului au fost realizaţi din blocuri fasonate (monumente) aduse şi reutilizate aici. La fel s-a procedat şi cu zidul de sprijin al podelei din camera din mijlocul clădirii, zid şi canale pentru aerul cald realizate din ţigle aduse probabil de la acoperişurile unor clădiri distruse, ruinate. Prezenţa unor instalaţii de încălzire de tip hypocaustum, în toate cele trei camere, a celor două praefurnium-uri şi al unui alt praefurnium presupus cu canalul său de aer cald din zona absidei camerei mari, ne face să credem că această clădire, cu lăţimea de aproape 20 m, este de fapt o baie romană amenajată aici pe latura de SSE a forum-ului. Stratigrafic şi structural se observă şi în caseta C3 că zidurile camerei praefurnium-ului, precum şi praefurnium-ul propriu-zis sunt construite cu materiale aduse de la alte clădiri dezafectate. Credem că această clădire a fost realizată aici după ce clădirea iniţială a forum-ului oraşului Porolissum nu îşi mai îndeplinea rolul pentru care aceasta a fost construită şi că această baie aparţine fazei de locuire post romană a Porolissum-ului. Un alt argument al acestei concluzii îl reprezintă prezenţa unor postamente masive de zidărie cu dimensiunile de 2 x 2 m surprinse în SI, zona m. 3,8-5,8 şi m. 11,2-13,2. Aceşti piloni lucraţi din zidărie masivă sunt parţial demantelaţi, înglobaţi şi folosiţi, aceştia participând la planul şi construcţia băii post romane. Credem că aceste zidării masive cu dimensiunile de 2 x 2 m pot reprezenta postamentele pentru statuile ce erau amplasate în forum, sau reprezintă postamentele arhitecturale de sprijin a etajului unei alte basilici amenajată pe această latură de SE a forum-ului municipal. După dezafectarea acestei laturi a forum-ului, aici se construieşte o baie ce ar putea aparţine perioadei post romane de locuire a zonei centrale a fostului municipium roman Porolissum. În continuarea secţiunii SI, în zona din exteriorul băii, începând de la m. 16 la m. 30, s-au putut face observaţii stratigrafice foarte clare a fazelor de locuire a acestei zone centrale a platoului dealului Pomet şi bineînţeles a laturii sud-estice a forum-ului. Astfel aici au fost identificate stratigrafic cel puţin şase faze principale de amenajări, reamenajări şi locuiri pe o grosime stratigrafică de peste 2,5 m. Acestea corespund fazelor de amenajare pe acel loc a unui: castru din fazele de lemn şi apoi din piatră, de amenajare a locuirii premunicipale, apoi a celei municipale adică a forum-ului, apoi a băii post romane cu locuirea post romană, iar aici se pare că sunt surprinse şi urmele unei locuiri medievale timpurii. Astfel în zona m. 23-30 la 2,5-2,2 m adâncime au fost surprinse amenajările agger-ului fazei de pământ şi a celei din piatră cu zidul de incintă al castrului fazei din piatră (în zona m.26,6-27,4) cu şanţul său aferent din zona m. 28-32 precum şi cu şanţul târziu (din zona m. 24-28), care taie toate nivelele romane. Acest şanţ târziu este acelaşi şanţ surprins şi pe celelalte laturi ale zonei centrale a fostului oraş Porolissum. Şanţul aparţine locuirii post romane surprinse şi în amenajările ulterioare din această zonă centrală. Aici au fost amenajate cuptoare târzii pentru ars ceramică, s-a locuit în clădirea forum-ului şi a fost amenajată o baie în spaţiul vechiului forum distrus parţial. Prin amenajarea şanţului târziu, zona centrală, care însumează cca. 3-4 ha de aşezare, a fost astfel protejată, în acest spaţiu urban locuind o comunitate de populaţie daco-romană rămasă în oraş după ce armata şi administraţia romană a părăsit Dacia la sfârşitul sec. III p. Chr. Prezenţa locuirii post romane foarte bine sesizată în această zonă centrală a vechiului oraş roman Porolissum, se constituie ca un argument indubitabil al continuităţii populaţiei daco-romane şi în mediul urban al fostei provincii romane Dacia. Importanţa deosebită a acestei descoperiri pentru istoria poporului român, dovadă a continuităţii de locuire urbană post romană, obligă ca cercetarea zonei centrale a oraşului Porolissum să devină unul dintre obiectivele prioritare ale cercetării arheologice la nivel naţional, impunându-se sprijinirea substanţială a acesteia de către MCC printr-un proiect prioritar.