.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Ostrov | Judeţ: Constanţa | Punct: Păcuiul lui Soare | Anul: 2004

Descriere:
Raport ID:
3186
Anul cercetarii:
2004
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 62547.02 |
Județ:
Constanța
Unitate administrativă:
Ostrov
Localitate:
Ostrov
Punct:
Păcuiul Lui Soare
Localizare:
| 62547.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Damian Oana responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Diaconu Petre participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Mărgineanu-Cârstoiu Monica participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Bănăseanu Anca participant Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Bâlici Ştefan participant Universitatea de Arhitectură "Ion Mincu", Bucureşti
Raport:
Cercetarea arheologică din campania 2004 s-a concentrat, ca şi cea din 2002-2003, asupra degajării unor elemente ale sistemului constructiv al fortificaţiei insulare1, în vederea realizării unui studiu de arhitectură care să stea la baza unui proiect de conservare şi punere în valoare a monumentului bizantin. Obiectivele campaniei au constat în obţinerea de noi elemente privind sistemul constructiv al curtinei adiacente porţii de N a cetăţii bizantine, la V de turnul-poartă, degajarea turnului din colţul NE al cetăţii şi a jumătăţii nordice a instalaţiei portuare, în vederea obţinerii de informaţii suplimentare privind maniera de fundare a fortificaţiei; completarea informaţiei privind necropola aşezării din sec. XIII-XIV şi realizarea fundaţiilor turnului din colţul de NE al cetăţii, urmărindu-se şi obţinerea de informaţii privind eventuale elemente ocupaţionale situate extra muros. Sector Poartă S-a continuat degajarea curtinei adiacente porţii de N a cetăţii bizantine, în vederea obţinerii de noi elemente privind sistemul constructiv (identificarea plăcii de mortar a constructorilor cetăţii) şi obţinerea de informaţii privind eventuale elemente ocupaţionale situate extra muros. Cercetările întreprinse în Caseta 6, deschisă în 2000, lărgită în 2002, despărţită de Caseta 2/2000 printr-un martor lat de 2 m, cu suprafaţa de 2,6 x 2 m, au permis cercetarea paramentului exterior al curtinei nordice, pe o distanţă de 7,5 m, distanţa de la malul estic al casetei la prima treaptă a turnului cu front semicircular cercetat în 19842, situat în extremitatea vestică prost păstrată a cetăţii, pe malul apei. În campania 2004, după desfiinţarea martorului de pământ lat de 2 m, dintre casetele 2 şi 6, a fost dezvelită integral curtina nordică, de la V de turnul-poartă şi până în dreptul turnului cu front semicircular de pe malul Dunării, pe o distanţă de 13,1 m, coborându-se până la adâncimea de -1 m, măsurată de la placa de mortar a constructorilor cetăţii, fără a se atinge baza zidului. În privinţa curtinei nordice, la V de turnul-poartă, înălţimea maximă păstrată a zidului este de 4,85 m, iar cercetarea paramentului exterior al acestuia a permis identificarea a trei crepide, cu înălţimea de 1 m, respectiv, 0,6 m, respectiv 0,2 m, şi lăţimea de 0,4 m, respectiv 0,25 m. Pe paramentul exterior al zidului de incintă, crepidele sunt mai înguste în partea de V, lăţindu-se spre E, adică în apropierea zidului turnului poartă. Pe o distanţă de 2,8 m de la treapta turnului spre E, crepida zidului de incintă, a doua de la platou în jos, se păstrează pe o lăţime de 0,23-0,28 m, pentru ca apoi să se lăţească până la 0,6 m sub forma unei platforme de piatră cu mortar, placa de mortar a constructorilor cetăţii, aşezată pe o structură de piatră, groasă de 0,95 m, compusă dintr-un strat de piatră măruntă cu mult mortar, un rând de blocuri de dimensiuni mari, un strat de pietre mărunte legate cu mortar, totul aşezat pe pământul galben dur care marchează nivelul anterior ridicării fortificaţiei. Placa de mortar a constructorilor cetăţii suprapune un complex arheologic, probabil un canal, înalt de 0,25 m, descoperit pe o lungime de 0,75 m, lat de 0,80 m, bordat de pietre aşezate pe cant, late de 0,15 m şi înalte de 0,4 m, ce aparţine unui nivel anterior fundării cetăţii bizantine, nivel ale cărui dimensiuni şi încadrare cronologică sperăm că vor fi lămurite într-o campanie viitoare. În privinţa cimitirului aşezării de la Păcuiul lui Soare, se apreciază că necropola de pe dealul Dervent ar putea aparţine, în întregime sau parţial, locuitorilor care au vieţuit în sec. XI în interiorul zidurilor cetăţii de pe insula dunăreană, această afirmaţie fiind motivată de observaţia că în partea cercetată din insulă nu a fost descoperită o necropolă din aceeaşi vreme, precum şi de faptul că durata scurtă a cetăţii şi implicit a vieţuirii, de doar câteva decenii, de la Dervent nu ar justifica întinderea necropolei sondate aici. Au fost cercetate în schimb 160 de morminte aparţinând necropolei aparţinând aşezării medievale din sec. XIII-XIV. Campania 2004 a completat informaţia privind această necropolă prin descoperirea a cinci morminte de inhumaţie, situate extra muros, descoperite toate în martorul de pământ dintre C 6 şi C 2, orientate V-E, în decubit dorsal, cu groapa delimitată de pietre, cu poziţionarea antebraţelor de-a lungul corpului, pe bazin sau pe umăr, două dintre morminte conţinând piese de inventar reprezentate de un cercel şi un năsturaş globular de bronz. A fost curăţat totodată turnul din colţul NE al cetăţii, într-o suprafaţă de 12 x 8 m, în vederea precizării limitelor sale estice şi a înregistrării fundaţiei. Sector Port Instalaţia portuară, sau mai corect, debarcaderul, situat pe latura de SE a cetăţii (deoarece la data ridicării acesteia partea navigabilă a Dunării era constituită de braţul Ostrov) are o lungime de 24 m şi este reprezentat de o suită de platforme de piatră care, pe măsură ce înaintează spre exterior, coboară sub forma unor trepte, fiind flancat de două turnuri rectangulare şi având o intrare impunătoare spre cetate, largă de 4 m, cu o poartă confecţionată din doi batanţi de lemn placat cu fier; atât în dreapta, cât şi în stânga acestui acces, în lăţimea zidului de incintă, au fost amenajate câte trei deschideri (fante) prin care erau petrecute odgoanele folosite la legarea corăbiilor. Din cauza sedimentării nisipului, produsă cu deosebire în ultimii 200 de ani, posibilele anexe (dane, diguri) sunt acoperite cu nisip. Inundaţiile din anii 70 au determinat acoperirea vestigiilor arheologice cu aluviuni, împiedicând astfel accesul vizual la un monument arheologic şi de arhitectură unic. S-a reuşit, prin eliminarea pământului de pe o suprafaţă de 21,6 x 10,6 m, degajarea jumătăţii nordice a debarcaderului în vederea înregistrării sale cu mijloace digitale, urmând ca în campaniile viitoare să se degajeze şi restul, să se completeze informaţia privind turnul de la S de debarcader, cercetat parţial în anii 60 şi realizarea fundaţiilor în zona acestui complex. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Note:
[1]. 1. Pentru cea mai recentă sinteză vezi CCA 2001, p. 170-172.
2. P. Diaconu, D. Căpăţână, Date noi despre un turn al cetăţii Vicina, CCDJ 5-7, 1988-1989, p.153 156.