Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Munteanu | Simona | Muzeul Judeţean Ialomiţa | |
Renţa | Elena | responsabil | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
Colectivul de cercetare, din care a făcut parte şi Simona Munteanu, restaurator la MJ Ialomiţa, şi-a propus continuarea lucrărilor în partea vestică a mamelonului investigat cu un an în urmă dar şi efectuarea unor sondaje spre limita estică a acestuia. În campania anului 2004 au fost trasate patru secţiuni, orientate N-S, perpendiculare pe marginea terasei, care au însumat o suprafaţă cercetată de cca. 185 m2.... Stratigrafia. Nu s-au înregistrat deosebiri de esenţă comparativ cu cea cunoscută din secţiunile anilor 2001-2003. Stratul de pământ arat are o grosime cuprinsă între 0,15 m şi 0,3 m şi suprapune un strat de pământ cenuşiu-negricios, granulat, a cărui grosime oscilează între 0,2 m şi 0,6 m, subţiindu-se treptat spre marginea terasei. La partea superioară a acestuia au fost descoperite câteva fragmente de amfore greceşti iar spre baza sa, împreună cu materiale din prima epocă a fierului, câteva fragmente ceramice din bronzul târziu, cultura Coslogeni, de la vase de uz comun, lucrate din pastă cu cioburi pisate, arse oxidant şi decorate cu brâu alveolat sau simplu, triunghiular în secţiune. În afară de fragmente ceramice şi de oase de animale, reduse cantitativ, în strat au fost descoperite şi resturi de la construcţii, respectiv bucăţi de chirpic din care unele cu impresiuni de nuiele. Următorul strat de pământ, de culoare cenuşie-gălbuie, are grosimea de 0,15–0,3 m şi suprapune pământul galben al terasei, steril din punct de vedere arheologic. Campania arheologică 2004 a prilejuit descoperirea celei de-a treia locuinţe de suprafaţă, care, chiar dacă nu a fost cercetată integral, poate fi apreciată ca având o formă rectangulară, cu laturile de cca. 3 m. S-a conturat la baza stratului de cultură sub forma unei lentile de pământ amestecat cu multă cenuşă, material ceramic fragmentar specific culturii Babadag, chirpic, pigmenţi de cărbune, mici cărbuni. După îndepărtarea acestui strat, la baza sa au fost descoperite resturi de podea sub forma unui strat de pământ de câţiva centimetri grosime, cenuşiu-gălbui, bine bătătorit. Gropile menajere descoperite, reduse la număr, au formă cilindrică sau tronconică şi dimensiuni modeste. Ponderea în cadrul inventarului arheologic descoperit o deţine materialul ceramic fragmentar. Pasta din care sunt lucrate vasele de uz comun are în amestec cioburi pisate, arderea este oxidantă iar miezul este de culoare cenuşie sau cenuşie-negricioasă. Fragmentele ceramice descoperite aparţin unor vase de dimensiuni mici şi mijlocii, având o formă tronconică sau un profil arcuit, suprafeţele exterioare uşor zgrunţuroase, o tratare mai îngrijită, chiar o uşoară lustruire, remarcându-se la suprafeţele interioare. Decorul acestei categorii de vase este compus dintr-un brâu alveolat aplicat în imediata apropiere a gurii. Pe unele fragmente brâul era întrerupt de apucători cu o alveolă pe mijloc. În câteva cazuri a fost documentat şi un decor alcătuit din linii oblice crestate, tot sub forma unui brâu ce înconjoară gura vasului. De asemenea, tot în ceea ce priveşte decorul, o frecvenţă slabă o înregistrează şi vasul decorat cu bandă alveolată sau crestată aplicată oblic, începând imediat de sub buză. O categorie intermediară de vase, luând drept criteriu pasta, care, deşi are cioburi pisate în compoziţie, este de o calitate şi de o ardere mai bună, este compusă din vase bitronconice, străchini şi căni. Fragmentele de vase bitronconice sunt de culoare gălbuie, cenuşie-gălbuie sau negre la exterior şi gălbuie în interior şi sunt îngrijit lustruite. Descoperirea în una din gropile aşezării a mai multor panouri a permis reconstituirea parţială a unui vas cu corpul bine dezvoltat şi gâtul înalt, de culoare gălbuie, având benzi decorate la baza gâtului. Pe un prim registru figurează decorul specific culturii Babadag, compus din cercuri imprimate, despărţite de tangente. O bandă aplicată crestată oblic, având pe ea două mici proeminenţe triunghiulare , uşor orientate în sus, aşezate diametral opus, desparte primul registru de cel de-al treilea, care este compus tot din cercuri şi tangente imprimate, mărginite de un chenar din linii oblice reduse imprimate, având pe el două proeminenţe conice aşezate diametral opus şi mărginite la bază de cinci incizii semicirculare care continuă sub forma unei ghirlande pe toată circumferinţa vasului. Deasupra liniei de maximă arcuire sunt amplasate două torţi verticale, doar una dintre acestea păstrându-se. Pe alte fragmente, aparţinând tot vaselor de formă bitronconică, decorul de la baza gâtului constă din câteva linii circulare paralele incizate la baza cărora erau desenate triunghiuri concentrice incizate, aşezate cu vârful în jos. În alte asocieri ale elementelor de decor incizate şi imprimate, apar linii circulare incizate, mici cercuri imprimate care înconjoară vasul mărginite de linii scurte oblice imprimate ,dispuse pe două rânduri, urmate de opt linii incizate amplasate sub formă de val. Pe două fragmente ceramice, probabil tot de la vase bitronconice, este documentat decorul compus din triunghiuri incizate haşurate, având în vârful orientat în jos, un mic cerculeţ imprimat. Un fragment de la gura unui vas este decorat pe buză cu linii oblice imprimate sub care se află un alt şir de linii oblice imprimate, aşezate în sens contrar. Din cele constatate până în prezent în cei trei ani de când au început cercetările în aşezarea din prima epocă a fierului de la Platoneşti–Valea Babii decorul canelat ocupă un rol cu totul secundar. Pe un singur fragment de vas bitronconic apar caneluri dispuse în ghirlandă. Tot în legătură cu această formă de vas trebuie să adăugăm că pe câteva fragmente descoperite erau amplasate, pe linia de maximă curbură, apucători orizontale cu vârful rotunjit şi orientat în sus. Fragmentele de străchini, de culoare gălbuie sau cenuşie- gălbuie, lucrate din pastă cu cioburi pisate, lustruite, sunt, în general, nedecorate, exceptând doar câteva care au pe bază caneluri oblice. Din pastă de bună calitate, cu nisip fin în compoziţie, erau lucrate ceştile cu torţi supraînălţate. Au formă bitronconică, culoare gălbuie sau cenuşie şi sunt lustruite. Decorul, de cele mai multe ori incizat şi mai rar imprimat, este, de regulă, amplasat pe diametrul maxim dar uneori şi pe gât. Cel mai frecvent este decorul format din mănunchiuri de linii oblice incizate, aşezate în sens contrar, de multe ori încrustate cu pastă albă. Pe alte exemplare sunt întâlnite linii circulare incizate asociate cu linii scurte oblice imprimate, zig-zag sau mici cercuri imprimate. Fragmentele de torţi de la ceşti indică şi o decorare a acestora, fie sub formă de linii verticale, triunghiuri haşurate sau romburi incizate. În cursul cercetărilor din anul 2004 au mai fost descoperite un fragment de fusaiolă de formă bitronconică, lucrată din pastă cu cioburi pisate, de culoare gălbuie-cenuşie şi lustruită, două fragmente de râşniţe şi trei fragmente de frecătoare de râşniţă din piatră, iar în locuinţă, două piese din bronz, o seceră cu buton şi o bară cu secţiunea dreptunghiulară şi capetele subţiate. Aşezarea din prima epocă a fierului de la Platoneşti–Valea Babii, aflată în curs de cercetare se înscrie în aria culturală Babadag, inventarul arheologic descoperit încadrând-o în faza a doua din evoluţia acestei culturi. Tot în campania anului 2004 a fost continuată cercetarea complexului funerar din sec. IV-III a. Chr. din care au fost descoperite două morminte. Deşi cercetarea sa nu a fost încheiată, suntem în măsură a aprecia dimensiunile şanţului circular descoperit în anul 2002. Astfel, diametrul suprafeţei circulare mărginită de şanţ pe care au fost descoperite cele două morminte de inhumaţie1 este de cca. 13,5 m. Deschiderea şanţului la gură, oscilează între 1,25 m şi 2,4 m, fundul situându-se între –1,35 m şi –1,6 m faţă de nivelul actual de călcare, iar pereţii sunt înclinaţi, fapt care-i dă în secţiune forma literei "V". În umplutura sa au fost descoperite puţine oase de animale de talie mare şi fragmente de amfore greceşti în cantitate redusă. Cercetarea complexului funerar urmează a fi continuată în anul 2005.
1. E. Renţa, Platoneşti. com. Săveni, jud. Ialomiţa. Punct: Platoul Hagieni, în CCA 2004, p. 236 –237.