Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Morintz | Alexandru | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Schuster | Cristian | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Semuc | Cătălina | Institutul de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu", Bucureşti | |
Semuc | Ionuţ | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Şerbănescu | Done | responsabil | Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa |
Au fost reluate cercetările arheologice în situl din punctul Gorgana a doua, care a fost locuit la sfârşitul epocii bronzului de purtătorii civilizaţiei Radovanu şi în a doua epocă a fierului, în secolele II-I a Chr, când aici a funcţionat una din importantele fortificaţiile getice de pe cursul inferior al râului Argeş. Cercetările s-au defăşurat în sectorul al II-lea şi s-au efectuat prin două secţiuni lungi d...e câte 32 m şi late de 2 m, secţiunile XXI-XX şi secţiunea XXIII lungă de 33 m şi lată de 4 m. Din cauza timpului nefavorabil cercetarea celor trei secţiuni nu a fost finalizată. În secţiunile XXI şi XXII, trasate paralel între ele şi ambele, perpendicular pe marginea de E a promontoriului, au fost descoperite şi cercetate parţial cinci construcţii getice, foarte probabil locuinţe de suprafaţă, L20–24, iar în secţiunea XXIII a mai fost descoperită o locuinţă din aceaşi epocă. Toate locuinţele cercetate aparţin nivelului al doilea de locuire getic. Ele erau construite în sistemul tradiţional, din paiantă, a cărei structură se compune din pari bătuţi în pământ, iar spaţiul dintre ei era umplut cu trestie sau nuiele aşezate vertical, peste care se aplica, pe ambele feţe ale construcţiei, o lipitură de lut amestecată cu paie de cereale mărunţite, a cărei grosime era de 8–10 cm. Pereţii locuinţei, care aveau o grosime, ce depăşea 20 cm, erau apoi neteziţi cu un strat de lut fin de 3–5 cm şi apoi spoiţi. Pe fragmentele de chirpic recuperate în timpul cercetării se conservă amprentele parilor, stufului şi nuielelor, care formau "armătura" internă a pereţilor. Spaţiul, pe care au fost construite locuinţele a fost în prealabil pregătit prin adăugarea unui strat de nivelare din lut galben, cu grosimi variabile. Podeaua locuinţelor era formată din lut nivelat şi bătut. În interiorul locuinţelor au fost descoperite vetre circulare cu diametrul cuprins între 0,9–1 m, făţuite pe lut bătut sau pietre de râu, precum şi unele aglomerări de pietre, al căror rost, deocamdată, nu poate fi apreciat cu exactitate. Toate locuinţele cercetate au fost abandonate în urma incendierii lor. În locuinţe s-au descoperit vase sparte pe loc, un chiup cu diametrul de 1,2 m îngropat parţial, râşniţe plate, fusaiole, greutăţi, unelte şi obiecte din metal, piatră sau bronz, precum şi 5 monede din bronz şi argint ş.a. Materialul ceramic din epoca getică este foarte bogat şi variat, fiind reprezentate aproape toate formelor de vase din repertoriul ceramicii modelate cu mâna sau la roată, arse oxidant sau inoxidant din perioada clasică. Cele mai des întâlnite forme sunt borcanele, căţuile, fructierele modelate cu mâna care unori au piciorul ajurat, fructierele modelate la roată, străchinile, bolurile, strecurătorile, capacele, cupele getice cu decor în relief, fragmente de amfore de producţie locală ş.a. Produsele elenistice de import constau îndeosebi din fragmente de amfore de tip Cos, Pseudocos, Heraclea Pontica sau alte centre neidentificate incă, fragmente de boluri cu decor în relief sau alte vase de dimensiuni mici. Din stratul din epoca bronzului, care în secţiunile trasate se află la adâncimea de -0,85/–1 m, au fost recoltate numeroase fragmente ceramice, lame şi răzuitoare din silex, fusaiole, precum şi trei valve de tipar lucrate dintr-o rocă cu mult siliciu. Prin secţiunile trasate s-a constatat că pe actuala latură de E a aşezării geto-dacice fortificate, nu există urmele şanţului cu profil în forma literei U, intreceptat pe laturile de S şi V. Acesta, dacă a existat în antichitate pe această latură, a fost distrus în urma alunecărilor de teren, frecvente în zonă şi vizibile pe laturile sitului.
S.Morintz, Rezultatele cercetărilor de la Radovanu, punctul "Gorgana a doua" (jud. Călăraşi). Aşezarea din epoca bronzului, Thraco-Dacica 6, 1985, 1-2, p.5 - 21;